Cum erau umilite tinerele care făceau copii din flori: pedeapsa ciudată primită conform tradiţiei momârlanilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tinerele care rămâneau însărcinate fără a fi căsătorite aveau parte de un tratament special, potrivit tradiţiilor arhaice din comunitatea momârlanilor. Femeile erau silite să se cunune, simbolic, cu un copac, iar ceremonialurile erau realizate de bătrânele satului.

O tradiţie veche, din satele de munte ale Văii Jiului, obliga fetele care urmau să aducă pe lume copii din flori la o cununie cu totul ieşită din comun. Obiceiul este relatat de bătrânii aşezărilor momârlăneşti din judeţul Hunedoara, dar şi în alte zone din Transilvania.

„Prin unele sate din Transilvania şi mai ales în Munţii Apuseni exista mai demult obiceiul, ca dacă o fată necăsătorită era însărcinată, două femei mai în etate o luau şi o duceau la un gard, la un plop sau la o salcie. Aici, după ce-i împleteau părul ca la neveste, ziceau de trei ori cunună roaba lui Dumnezeu cu gardul, cu propteaua gardului, cu plopul, cu salcia”, scria etnograful Simion Florea Marian, în volumul „Sărbătorile la români”.

Cununia cu bradul

Relatările localnicilor din satele de momârlani confirmau informaţiile academicianului român. “O fată din familie a născut un copil din flori, de foati cum îl numesc jienii, lucru destul de rar pe aceste meleaguri. Tânăra a fost luată de către două femei în vârstă şi dusă cu forţa până la un brad din apropierea satului. Aici i s-a împletit părul în chică precum unei femei măritate, i s-a acoperit capul cu o cârpă, un batic de femeie măritată. Femeile i-au cântat apoi „Isaia-dănţuieşte”, înconjurând bradul de trei ori, ţinându-se de mâini, ca în final să o declare căsătorită cu bradul”, afirma Ileana Jurca, o localnică intervievată de Dumitru Gălăţan Jieţ, autorul volumului Nunta – Riturile de trecere în ţinuturile momârlanilor.

Şi alţi localnici din aşezările momârlanilor povesteau întmlări similare, potrivit autorului hunedorean. „Aceste cununii se puteau face la orice pom, dar mai frecvent la brad, măr, salcie şi chiar în faţa unui gard, cu spetezele acestuia. Pomii făceau parte din universul ţăranilor, erau apropiaţii lor, veneau în contact cu ei zilnic şi de aceea erau asimilaţi chiar cu fiinţele vii, care le puteau înţelege necazurile”, scrie Dumitru Gălăţan Jieţ.

În ţinuturile momâranilor circula o strigătură referitoare la asemenea obiceiuri: „Bată-te focul de naş, cu cine mă cununaş’, cu urâta satului, cu propteaua gardului”. În trecutul Văii Jiului, înainte ca zona să fie transformată în centrul minier, exista obiceiul ca unele cununii să aibă loc în faţa brazilor, pe munte, iar ciobanii se spovedeau se spovedeau la umbra acestora.

Comunitate tradiţională
Cei care ajung în Valea Jiului trebuie să ştie că în această zonă trăieşte una dintre cele mai pitoreşti comunităţi rurale din România, cea a momârlanilor. Despre momârlani se spune că au fost primii locuitori ai aşezărilor de munte, cu mult timp înainte ca ţinutul cărbunelui să atragă oameni din celelalte zone ale ţării şi din întreg Imperiul Austro-Ungar, cu secole înainte ca Valea Jiului să devină cea mai urbanizată zonă a Hunedoarei. Urmaşii dacilor, aşa cum sunt numiţi momârlanii, au păstrat tradiţii vechi, fascinante pentru cei care le vizitează locurile. Momârlanii şi-au ridicat casele la fel cum o făceau strămoşii daci, portul tradiţional le era asemănător cu cel al dacilor înfăţişaţi în scenele Columnei lui Traian, iar morţii şi-i îngropau în grădinile caselor, pentru ca sufletele lor să aibă parte de linişte. Comunitatea momârlanilor este din ce în ce mai restrânsă, iar cei care vor să afle mai multe despre tainele şi tradiţiile ei sunt invitaţi să viziteze satele Slătinioara de la marginea municipiului Petroşani şi Jieţ, din zona Petrila.  


Vă recomandăm şi:

Poveştile fascinante despre momârlani, urmaşii dacilor în Valea Jiului. „Ciobanul dăruit cu puterea vrăjitoriei“ al lui Jules Verne, păstorii miţoşi descrişi de Iorga

Cei mai vechi locuitori ai Văii Jiului purtau numele de momârlani. Se spune despre ei că sunt urmaşii dacilor în acest ţinut de munte, în care urbanizarea a dus la alterarea tradiţiilor seculare, păstrate însă cu sfinţenie de comunitatea din ce în ce mai restrânsă din aşezările rurale de munte.

Istoria fabuloasă a românilor, relatată de „The Times” în 1867: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!”

În 30 noiembrie 1867, celebrul ziar „The Times” publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al ”The Times” şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite de daci.

Ziua în care minerii din Valea Jiului l-au sfidat pe Ceauşescu

Ziua de 3 august 1977 a intrat în istorie ca data în care Nicolae Ceauşescu, cu întreaga putere politică şi opresivă pe care o reprezenta, a fost nevoit să cedeze în faţa revendicărilor minerilor din Valea Jiului, ale căror acţiuni de protest de atunci au reprezentat cea mai revoltă muncitorească, în regimul comunist.

Ioan de Hunedoara, „atletul lui Hristos“, voievodul care a pus pe fugă un sultan. Povestea marii bătălii de la Belgrad, în care armata creştină a ieşit învingătoare

Povestea impresionantă a bătăliei de la Belgrad, în care armatele creştine conduse de Ioan de Hunedoara au rezistat eroic în faţa invadatorilor otomani ai Belgradului, l-au transformat pe voievodul transilvănean într-un erou al Creştinătăţii. Ioan de Hunedoara a fost una dintre cele mai importante personalităţi din istoria României, Ungariei şi a Balcanilor.

Iadul negru al Petroşaniului, descris de Nicolae Iorga: "mulţimea lucrează chinuită în pământ, la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed"

Nicolae Iorga a ajuns în ţinutul Văii Jiului la începutul secolului XX, iar în anul 1906, marele istoric descria Petroşaniul în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească”, prezentându-l ca „iadul negru”, în care veniseră străini din toate colţurile Europei dornici să se îmbogăţească din exploatarea cărbunelui.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite