Starea drumurilor de acces spre Retezat. Cum se ajunge cel mai uşor cu maşina în parcul naţional

Starea drumurilor de acces spre Retezat. Cum se ajunge cel mai uşor cu maşina în parcul naţional

Drumul Barajul Gura Apelor - Poiana Pelegii. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Cele mai multe drintre drumurile care străbat zone din Parcul Naţional Retezat sunt din pământ, iar şoferilor care le folosesc le este recomandat să circule cu prudenţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Numărul turiştilor care ajung în Parcul Naţional Retezat creşte odată cu venirea verii. Reprezentanţii rezervaţiei au publicat situaţia drumurilor de acces în parcul naţional.

Târâmul plin de magie al Retezatului în primele zile de vară. Lacul Bucura, sub un covor de gheaţă FOTO

Cum s-a lucrat în anii '70-'80 la tunelurile uriaşe din Retezat: „Zeci de kilometri de galerii dăltuiţi în granitul munţilor“

Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO

Starea lor se prezintă astfel:

Râu de Mori - Gura Apelor, afectat de instabilitatea versanţilor

Drumul Râu de Mori – Baraj Gura Apelor este asfaltat, practicabil, însă deteriorat pe alocuri şi în lucru pe unele porţiuni. Şoseaua de la poalele Retezatului urcă din satele Clopotiva şi Râu de Mori ale Ţării Haţegului pe o distanţă de circa 30 de kilometri, strecurându-se prin defileul Râului Mare, până la barajul Gura Apelor. O mulţime de alunecări de teren şi căderi de pietre petrecute de-a lungul timpului au transformat DJ 685 într-una dintre cele mai periculoase şosele de munte. Cea mai dificilă porţiune a drumului este sectorul dintre Brădăţel – o fostă colonie muncitorească din anii ´70 transformată apoi în tabără şcolară şi abandonată parţial – şi barajul Gura Apelor. Pe marginea şoselei pot fi văzute stânci uriaşe smulse din versant şi prăbuşite de la înălţimi mari. În unele locuri, autorităţile au intervenit şi au lărgit drumul, după ce o parte a acestuia a fost acoperită de stânci. În alte locuri, alunecările de teren recente au antrenat şi sute de arbori, pe care i-au smuls din rădăcini.

Drumul spre Poiana Pelegii, anevoios, dar practicabil

Drumul Barajul Gura Apelor – Poiana Pelegii este neasfaltat pe valea Lăpuşnicului Mare, practicabil, însă şoferilor le este recomandat să circule pe circule pe el cu maşini cu gardă înaltă la sol şi să manifeste o atenţie sporită. Drumul spre Poiana Pelegii porneşte de pe marginea Barajului Gura Apei, din dreptul unei bariere montate de Administraţia Parcului Naţional Retezat, şi se afundă în munte şi păduri, spre poalele celor mai înalte vârfuri. Este anevoios din cauza gropilor şi a pietrişului care îi acoperă unele porţiuni şi a îngustimii lui, dar chiar şi aşa poate fi considerat un adevărat cadou oferit turiştilor „comozi“ şi celor cărora timpul nu le permite să străbată la pas traseele de munte. La capătul acestui drum, se dezvăluie una dintre cele mai importante atracţii turistice ale Parcului Naţional Retezat: Poiana Pelegii, locul de unde pornesc o mare parte din traseele pe munte. Cel mai popular dintre ele este poteca spre Lacul Bucura, aflat la peste 2.000 de metri, la o oră de urcuş pe jos.

Drumul Nucşoara - Cârnic, asfaltat parţial

Drumul Nucşoara - Cârnic este parţial asfaltat, practicabil. Traseul spre „poarta” de intrare în Retezat, de la Cârnic, porneşte din satul Ohaba de sub Piatră, unde Drumul Naţional 66 Haţeg – Petroşani se intersectează cu drumul judeţean care traversează satele Sălaşu de Jos, Sălaşu de Sus, Mălăieşti şi Nucşoara şi se afundă apoi în sălbăticie. Ruinele curţii cneziale din Sălaşu de Sus şi ale cetăţii medievale Mălăieşti (reabilitată în urmă ci cinci ani), monumente istorice vechi de circa şase secole, reprezintă două repere istorice ale Ţării Haţegului. De la Nucşoara, călătorii îşi continuă drumeţia pe valea pârâului Sibişel, care se strecoară printre versanţii abrupţi, acoperiţi de păduri. Drumul este asfaltat până în apropiere de popasul Cârnic, locul de la limita Parcului Naţional Retezat, unde oaspeţii muntelui sunt nevoiţi să îşi lase maşinile în parcare şi să îşi continue excursia pe jos. La circa 15 minute de Cârnic, se află cascada Lolaia, una dintre atracţiile Parcului Naţional Retezat, iar după circa o oră şi jumătate de mers pe jos, pe acelaşi drum forestier, turiştii ajung la Pietrele.

 

Drumul spre Râuşor, asfaltat

Drumul Râu de Mori – Râuşor este asfaltat şi practicabil. Râuşor se află la circa 30 de kilometri de oraşul Haţeg, în masivul Retezat, iar accesul spre staţiune este posibil de pe Drumul Naţional 68 Haţeg-Caransebeş, prin comuna Râu de Mori. Ultimii zece kilometri ai drumului spre Râuşor încep de sub Cetatea Colţ, „borna“ prin care turiştii sunt atenţionaţi că au ajuns în sălbăticie. De la Colţ până în Râuşor, şoseaua străbate un defileu şi urcă apoi abrupt prin pădure, traversând locuri atractive pentru liniştea şi frumuseţea lor. Din zona de agrement turiştii pot porni pe mai multe trasee spre vârfurile, lacurile şi cascadele Retezatului.

Starea drumurilor „secundare”:

Drumul Barajul Gura Apelor – La tuburi este neasflatat pe valea Lăpuşnicului Mic şi blocat în zona „Cascăzi”.

Drumul Baraj Gura Apelor – Râul Şes este neasfaltat şi închis de Hidroelectrica S.A.

Drumul Hobiţa – Stâna de Râu este neasfaltat, iar şoferilor le este recomandat să circule pe circule pe el cu maşini cu gardă înaltă la sol şi să manifeste o atenţie sporită.

Drumul Hobiţa – Baleia este neasfaltat, iar şoferilor le este recomandat să circule pe circule pe el cu maşini cu gardă înaltă la sol şi să manifeste o atenţie sporită.

Drumul Câmpul lui Neag – Cabana Buta este neasfaltat, iar şoferilor le este recomandat să circule cu maşini 4 x 4. Ultima porţiune, de 500 de metri, de la Morminţi la cabană, este greu accesibil, din cauza înclinaţiei mari a pantei.

Starea drumurilor se poate modifica de la o zi la alta în funcţie de condiţiile meteo, informează reprezentanţii APNR. Biletele de vizitare a Parcului Naţional Retezat se cumpară de la: Centrul de vizitare Nucşoara, Cabanele Codrin şi Lolaia (Cârnic), Cabana Genţiana, Punctul Salvamont Buta şi, pe teritoriul parcului, de la personalul APNR împuternicit în acest sens. Preţul biletului de vizitare este 10 lei şi are valabilitate 7 zile.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Coloniile de la barajul Retezat. Ce soartă neaşteptată au avut „oraşele din munţi” ale muncitorilor VIDEO

Vipere în căutarea prăzii, surprinse în pădurile din Parcul Naţional Retezat. Imagini spectaculoase

Comorile medievale ale Ţării Haţegului: cele mai vechi biserici de piatră şi castele făcute de cneji VIDEO

Monumentul dedicat prinţului Rudolf al Austro-Ungariei, venit la vânătoare în Retezat, în 1882 VIDEO

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările