Crăciuneşti, locul celui mai cumplit lagăr pentru prizonierii sovietici. „Au murit 700 de oameni” FOTO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Crăciuneşti - Băiţa. Foto: Lucian Ignat.
Crăciuneşti - Băiţa. Foto: Lucian Ignat.

La Crăciuneşti, în judeţul Hunedoara, a funcţionat în urmă cu opt decenii un lagăr de muncă pentru prizonierii sovietici, rămas în istorie datorită cruzimii de care a fost acuzat comandantul acestuia.

În 1941, un loc ascuns în Munţii Metaliferi a devenit lagăr de muncă pentru aproape 1.000 de prizonieri sovietici din Al Doilea Război Mondial, cei mai mulţi transferaţi aici din lagărul nr. 5 Bălţi, potrivit istoricilor.

GALERIE FOTO DE LA CRĂCIUNEŞTI - BĂIŢA

Lagărul a fost înfiinţat la marginea satului Crăciuneşti (comuna Băiţa) cunoscut în prezent pentru uriaşa carieră de piatră de la Crăciuneşti şi pentru rezervaţia „Măgurile Băiţei” care o înconjoară. 

Puţine lucruri amintesc de faptul că în acest ţinut al Metaliferilor, în urmă cu opt decenii, a funcţionat un lagăr rămas în istorie în urma unor evenimente macabre. Printre ele, se numără câteva note informative secrete, păstrate în arhivă, şi monumentul de pe Dealul Fetii dedicat ostaşilor sovietici care ar fi fost îngropaţi într-o uriaşă groapă comună pe colina din vecinătatea căii ferate Deva – Brad.

Colosul fostei căi ferate Deva - Brad. Ce se întâmplă cu viaductul uriaş, construit în urmă cu opt decenii VIDEO

Cum a fost distrusă definitiv calea ferată Deva - Brad, mega-proiectul realizat în cinci decenii VIDEO

În toamna anului 1941, primii câteva sute de prizonieri sovietici au fost aduşi în judeţul Hunedoara, potrivit documentelor păstrate în arhive.

„Am onoarea a vă raporta că astăzi 18.9.1941, orele 11/2 a trecut prin gara Deva, unde a staţionat, un tren compus din 43 vagoane cu prizonieri ruşi, cu destinaţia şantierul CFR Deva-Brad. Populaţia din oraşul Deva, aflând de acest tren, s-a prezentat la gară, întâmpinând cu pâine, ţigări şi diferite fructe pe prizonieri. Trenul se afla sub comanda unui sublocotenent român. O parte din aceşti prizonieri vorbeau stricat româneşte şi povesteau populaţiei cum s-au predat chiar din primele zile de bătălie, mai ales atunci când s-au lansat din avioanele româneşti manifeste care cuprindeau următoarele cuvinte: Români, nu luptaţi contra noastră; Basarabeni şi Bucovineni, predaţi-vă!”, se arăta într-o notă informativă păstrată la Arhivele Naţionale din judeţul Hunedoara.


Monumentul de pe Dealul Fetii. Foto: Lucian Ignat.

calea ferata deva brad si urmele lagarului de la craciunesti foto lucian ignat

Abuzurile colonelului Stavrescu

Oamenii au fost repartizaţi la muncă pe şantierele căii ferate şi la exploatările miniere din zonă, iar cei mai mulţi au fost cazaţi în lagărul de la marginea satului Crăciuneşti, aflat la mijlocul distanţei de 40 de kilometri dintre Deva şi Brad. 


Nota informativă. Sursa: Arhivele Judeţului Hunedoara / replica.ro

craciunesti foto replicahd

În general, potrivit documentelor păstrate în arhive, prizonierii au fost trataţi omeneşte de români, atât de către localnicii satelor din zonă, cât şi de autorităţile care îi aveau în grijă. Au fost însă şi unele excepţii. O notă informativă secretă dezvăluia dezastrul din lagărul de la Crăciuneşti, cauzat de comandantul Nicolae Stavrescu în iarna anului 1941. Din cauza lui, ar fi murit 700 de prizonieri în iarna anului 1941.


Viaduct pe calea ferată Deva - Brad, la care au lucrat ostaşii sovietici. Foto: Lucian Ignat.

calea ferata deva brad si urmele lagarului de la craciunesti foto lucian ignat

„În cursul lunii decembrie 1941 a primit două vagoane cu porci din regiunea Banatului, destinate numai pentru prizonieri şi oamenii însărcinaţi cu paza. Niciun porc n-a fost întrebuinţat pentru lagăr, toţi fiind întrebuinţaţi numai de el“, se arăta într-o notă informativă a Poliţiei de reşedinţă Deva, datată în 17 aprilie 1942. 

„Raţia de pâine care trebuia să se dea prizonierilor a fost redusă numai la jumătate, restul întrebuinţând-o pentru el. Astfel, din cauza subalimentaţiei au murit un număr de 700 prizonieri“, informau reprezentanţii lagărului, potrivit notei păstrate la Arhivele Judeţului Hunedoara. 

Aceeaşi informare arăta că „o sumă de bani a fost destinată pentru scânduri de sicrie pentru prizonierii care mor. Din aceşti bani nu s-a cumpărat niciun sicriu, prizonierii fiind înmormântaţi câte cinci-şase într-o singură groapă“.  

În luna martie a anului 1942, colonelul Stacrescu a fost denunţat Ministerului Apărării Naţionale, chiar de către subalternii săi, pentru numeroase abuzuri. „În ziua de 27 martie 1942 a primit o telegramă de la Bucureşti de a se prezenta imediat. Numitul colonel plecând, nici până în prezent nu s-a mai reîntors, fiind reţinut în interesul cercetărilor“, se arăta în documentul semnat de şeful Poliţiei Deva de la acea vreme. 

Vestea plecării „călăului de la Crăciuneşti” a stârnit un val de bucurie militarilor români, localnicilor şi prizonierilor sovietici, arăta o altă notă informativă.


Crăciuneşti. Foto: Lucian Ignat.

craciunesti baita foto lucian ignat

În august 1942, lagărul de la Crăciuneşti a fost desfiinţat, iar prizonierii sovietici au fost mutaţi într-un alt lagăr, la Vulcan, pentru a munci în minerit.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Secretele lagărului de prizonieri sovietici din Munţii Metaliferi. Unde au fost gropile comune ale ostaşilor morţi pe şantierul căii ferate Deva - Brad

VIDEO Secretele viaductelor gemene ale căii ferate Deva-Brad, „uriaşii de beton şi oţel“ din munţi

Filmul crimelor comise de Armata Roşie în România după 23 august: femei împuşcate în cap sau călcate cu camionul de sovietici, execuţii mafiote, violuri

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite