Controversele Cetăţii Devei. Istoricul Adrian Rusu: „restaurarea incintelor intră în categoria gafelor arhitectonice”

Controversele Cetăţii Devei. Istoricul Adrian Rusu: „restaurarea incintelor intră în categoria gafelor arhitectonice”

Incintele exterioare ale Cetăţii Devei au fost reabilitate. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Proiectul de restaurare a incintelor exterioare ale Cetăţii Devei a stârnit controverse. Istoricul Adrian Rusu susţine că rezultatul lucrărilor derulate pe parcursul a trei ani, finalizate zilele trecute, a ştirbit din autenticitatea monumentului istoric. Arhitecţii îi contrazic opinia, susţinând că toate lucrările au primit avizele Comisiei Monumentelor Istorice şi au fost supravegheate de specialişti.

Ştiri pe aceeaşi temă

Istoricul Adrian Rusu a precizat că modul în care a fost conceput proiectul de restaurare al incintelor exterioare ale Cetăţii Devei a fost unul greşit, iar rezultatele sunt vizibile. „A fost o abordare eronată a incintelor II şi III, însă este evident că incinta I este foarte complicată şi arhitecţii care au abordat Deva nu au capacitatea să înţeleagă ce este acolo şi este foarte grav dacă s-ar apuca să continue ceeea ce este acolo”, a declarat istoricul specialist în epoca medievală, în emisiunea Ediţie Specială, la Hunedoara TV.

Specialistul a adăugat că strategia de abordare a cetăţii Devei, a pornit foarte rău cu telefericul, neglijându-se astfel aleea frumoasă, care înconjoară în spirală cetatea şi care ar fi putut fi valorificată.

„În rest, întâlnim categoria de gafe arhitectonice şi de construcţie pe care deja o avem experimentată şi cu consecinţe grave în alte cetăţi din România. De citat este în primul rând Cetatea Neamţului, care are o oarecare vechime şi unde raciile acestui tip de restaurare se văd deja cu foarte mare gravitate şi continuă cu Suceava, dar şi cu Mălăieşti, din judeţul Hunedoara, care este una dintre cele mai mari gafe de restaurare pe care le putem înregistra în Ardeal. Fenomenul acesta, din păcate, ameninţă să continue. Este în pericol, în viitor, Cetatea Colţ, despre care se discută deja o posibilă ofensivă. Dacă au făcut Mălăieştiul s-au gândit să atace şi Curtea de la Sălaşul de Sus, chiar dacă proprietatea nu este decât pe o linie paralelă de şosea şi restul incintei şi complexului este proprietate privată. Sunt făcute nişte proiecte în care cineva doreşte cu dinadins să scoată bani. Nu este vorba de o abordare sănătoasă şi de dragul monumentelor, ci este o afacere în care sunt implicaţi în primul rând nişte arhitecţi veroşi, alături de nişte politicieni care acceptă comisioane sau lucruri care sunt vânturate simplist din partea celorlalţi”, a declarat specialistul în cercetarea monumentelor istorice medievale si premoderne.

Adrian Andrei Rusu a criticat modul în care au fost avizate lucrările de reabilitare a incintelor II şi III ale monumentelor istorice. ”Vina acestor produse de restaurare cum este Cetatea Devei aparţine în egală măsură şi responsabililor din Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, care dau avizările pentru proiecte pe genunchi. În 20 de minute se rezolvă un proiect care are câteva sute de pagini. Ne trezim cu nişte lucruri pe care le văd oamenii care nu sunt de specialitate. Unele dintre firme îndelung atestate ar trebui băgate în procese de distrugere. O parte dintre doamnele arhitect m-au acuzat că le critic proiectul pentru că nu le-am luat eu lucrarea, aş naviga între ilaritate şi furie, pentru că nefiind arhitect nu puteam să le concurez fie la Mălăieşti, fie la Deva”, a declarat istoricul Adrian Andrei Rusu, în emisiunea TV. Istoricul a declarat că nu a vizitat încă cetatea Devei, dar din imaginile văzute a observat deficienţele lucrărilor de restaurare.

Angela Kalauz, arhitect şef al municipiului Deva, a declarat că reacţia istoricului este neîntemeiată, dacă acesta nu a apucat să vadă pe viu monumentul, după restaurare.

„Domnul Adrian Rusu probabil se plânge că nu a fost cooptat în echipa de arheologi, pentru că preţul pe care l-a ofertat el este mare. S-a făcut o cercetare arheologică completă. Lucrările s-au desfăşurat sub supravegherea arheologică. Îşi dă cu părerea într-un mod care nu îi face cinste, nu este profesional ceea ce face. Rezultatul lucrărilor de restaurare este unul bun. Este foarte bine că monumentul istoric este redat astfel vieţii cetăţii, a oraşului, şi abia aşteptăm deschiderea oficială, ca toată lumea să se bucure de aceste lucrări. Dacă într-adevăr nu a văzut cetatea, cum îşi poate permite să facă judecăţi asupra ei şi asupra unor lucrări aprobate în Comisia Naţională a Monumentelor Istorice”, a declarat Angela Kalauz, pentru adevarul.ro.

Din 3 aprilie, Cetatea Devei îşi va redeschide porţile turiştilor. Incintele exterioare ale monumentului istoric s-au aflat timp de trei ani în şantier, fiind reabilitate în urma unui proiect finanţat din fonduri de la Uniunea Europeană. Zilele trecute, a avut loc finalizarea lucrărilor, însă accesul în interiorul monumentului a rămas restricţionat. În 3 aprilie, la Poarta I a cetăţii, vor avea loc paradele ordinelor cavalereşti din Braşov, Târgu Mureş, Sebeş, Sighişoara şi Hunedoara. Evenimentul va continua cu spectacole de reenactment istoric, pe platforma de Artilerie, la care vor participa Terra Dacica Aeterna, Ordinul Cavalerilor de Huendoara şi Ansamblul Rennaissance din Deva, urmate de un concert al trupei Arhaica. Intrarea va fi liberă, iar cetatea va putea fi vizitată gratuit după redeschidere, potrivit reprezentanţilro primăriei.

Lucrările de reabilitare a celor două incinte exterioare ale Cetăţii Devei şi a zonei de acces pre monumentul istoric au durat trei ani, iar proiectul a avut o valoare de aproape nouă milioane de euro, fiind finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Cetatea de-a lungul secolelor
Cetatea Devei a fost în trecut una dintre aşezările militare strategice ale Transilvaniei. Fortăreaţa ridicată pe un deal al munţilor Poiana Ruscăi datează din secolul al XIII-lea, iar în istoria ei a fost considerată unul din locurile de necucerit. Potrivit istoricilor, cetatea regală a Devei care cuprindea un domeniu întins a intrat în 1444 în posesia lui Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. Alături de ea au fost preluate şi 56 de sate, precum şi minele de aur din Munţii Apuseni, care aparţineau domeniului cetăţii.


Conform documentelor din secolele trecute, Cetatea Devei era compusă din trei incinte succesive, legate în spirală. Prima şi cea de-a doua incintă aveau forme ovoidale, iar cea de-a treia era reprezentată de un traseu semicircular. Pe latura sudică exista un palat datând, potrivit istoricilor, din secolul XIII, iar pe latura nordică o altă clădire supraetajată. În 1579, în cetatea Devei a fost întemniţat episcopul Francisc Dávid (1520 – 1579), predicatorul protestant şi episcopul întemeietor al Bisericii Unitariene din Transilvania. David Francisc a murit la Deva în acelaşi an, în închisoarea în care fusese întemniţat pentru erezie.

În secolul al XVII-lea, Evilya Celebi, unul dintre celebrii cronicari din istoria Imperiului Otoman, descria cetatea Devei ca pe un fort fără puncte de slăbiciune.„O solidă fortăreaţă dificilă şi tare pe o stâncă abruptă, care îşi înalţă capul până la creştetul cerului, pe marginea fluviului Mureş, căreia din nicio parte neputându-i-se pregăti minarea, nu este cu putinţă de a fi cucerită în niciun fel. Numai dacă va fi luată prin asediu, din cauza foamei, prin predare. Cu toate că fluviul Mureş are un debit îmbelşugat, nici din partea aceea nu există nicio teamă. Forma o are în cinci colţuri cu donjon, turnuri şi creneluri, iar pe bastioanele sale stau tunuri bombardiere, împodobindu-le ca acele de arici. În Ţara Ardealului nu există o altfel de cetate înaltă, o cetate de fortăreaţă întărită, ca şi când cetatea ar fi fost creată de însăşi mâna forţei. Toate casele sale sunt palate ca nişte cetăţii, decorate cu sticlă şi cărămidă multicoloră. Ferestrele dau înspre fluviul murş şi se apără reciproc. Oraşul de jos de pe malul Mureşului de asemenea este foarte împodobit şi înfloritor, plăcut încheiat, fiind înfrumuseţat cu mai multe biserci magnifice. Cuprinde 1.000 de case împodobite”, relata Elviya Celebi, în Cartea Călătorilor.

În vremea răscoalei din 1784, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan, cetatea a fost loc de refugiu pentru nobilime. Cetatea Devei a fost distrusă de în urma unei explozii petrecute în 13 august 1849, în depozitul de muniţii. În explozie au pierit soldaţii din garnizoana cetăţii. „O legendă atribuie un caracter romantic distrugerii cetăţii. Povestea spune că, deoarece soţia prea frumoasă a soldatului şef al depozitului de muniţii l-a înşelat pe acesta cu un ofiţer din cetate, soţul gelos şi înşelat, pentru a-şi pedepsi soţia necredincioasă, provoacă explozia magaziei, iar cetatea a fost aruncată în aer, prinzând în dărâmăturile ruinei pe cei doi vinovaţi”, scria Octavian Floca, în Ghidul judeţului Hunedoara, publicat în 1969.


Vă recomandăm şi:

Cinci locuri de vis din Hunedoara care au transformat judeţul într-o destinaţie de top. Recordurile Castelului Corvinilor şi ale Mănăstirii Prislop

Peste 10.000 de oameni au vizitat Castelul Corvinilor din Hunedoara de la începutul anului 2016. Administratorii monumentului istoric estimează că în acest an la castel vor ajunge peste 330.000 de turişti, mai mulţi în anul precedent. Hunedoara oferă turiştilor mai multe atracţii turistice de top. Cinci monumente istorice au făcut din judeţul Hunedoara una dintre principalele zone cu atracţii turistice din România.

Cel mai mare secret al Cetăţii Devei: cine a aruncat-o în aer. Povestea de dragoste din spatele dezastrului din secolul al XIX-lea

Unul dintre marile mistere din istoria Devei este legat de distrugerea definitivă a cetăţii Devei, în 13 august 1849, la câteva luni după ce garnizoana ei fusese nevoită să se predea armatelor revoluţionare din Transilvania. O legendă de dragoste neîmplinită face parte din explicaţiile dezastrului.

Transilvania din urmă cu două secole: „Rar am văzut un român fără un ciomag ca lumea în mână şi fără cuţite la brâu”

Una dintre cele mai detaliate descrieri ale comunităţilor din Transilvania, de la începutul secolului XIX, a fost realizată de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel. Călătorul din Viena a ajuns în zona Hunedoarei în anul 1828 şi-a arătat uimit de frumuseţile şi bogăţia naturală a acesteia, dar sărăcia localnicilor l-a înduioşat.


 

Imagini din aceeasi galerie
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 2
  • Telecabina. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Podul. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Platou. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Urcare. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 7
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. Terasa.
  • Panorama. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 11
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 12
  • Incinta !. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Drum. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Intrare. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Belvedere. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 12
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 13
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 14
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 15
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 16
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 17
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 19
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Ziduri. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Podul. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Camera de Artilerie. Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 21
  • Cetatea Devei, martie 2016. FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 22
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările