Controversele celei mai izolate cetăţi dacice. Motivul pentru care situl UNESCO nu poate fi vizitat iarna VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Versantul pe care se află cetatea Băniţa. ADEVĂRUL
Versantul pe care se află cetatea Băniţa. ADEVĂRUL

Deşi se află în patrimoniul cultural mondial (UNESCO), aşezarea dacică Băniţa este aproape inaccesibilă pe timpul iernii.

Cetatea dacică Băniţa a fost inclusă în patrimoniul UNESCO din 1999, alături siturile Sarmizegetusa Regia, Piatra Roşie, Costeşti şi Blidaru din Munţii Orăştiei şi de cetatea Căpâlna din judeţul Alba.

Peştera Bolii în primele zile de iarnă. Cum arată locul legendar de sub cetatea dacică Băniţa FOTO

Cetăţile dacice „fantomă”. Unde se află şi de ce aproape nimeni nu le mai vizitează VIDEO

Teoriile uluitoare despre Sarmizegetusa Regia, Stonehenge-ul românilor. Misterul cometei şi al calendarului dacic

Odată cu venirea iernii, când primul strat de zăpadă acoperă crestele de la „porţile Văii Jiului”, locul istoric de pe Dealul Bolii devine inaccesibil călătorilor.

Pe ultimul kilometru al traseului spre aşezarea de la circa 900 de metri altitudine, turiştii sunt nevoiţi să meargă de-a dreptul, pe calea ferată care se strecoară prin defileul de la poalele ei şi apoi, ajunşi în dreptul unui tunel, să caute panta cea mai lină pantă pentru a se putea apropia de aşezarea de pe stânci.

Marile descoperiri din Sarmizegetusa Regia în ultimii ani: templul misterios, aleea unică în lumea dacică VIDEO

Cele mai bizare practici din cetăţile dacice. Sex mistic în temple, dansuri în pielea goală şi spirale yoga VIDEO

Urcuşul prin pădure este dificil, marcajele turistice sunt insuficiente, iar cei care se rătăcesc pot ajunge repede să fie blocaţi pe peretele abrupt al versantului. Iarna urmele potecilor sunt şterse de zăpadă şi de covoarele de frunze, iar urcuşul spre cetatea dacică devine aproape imposibil Cei care reuşesc să ajungă pe Dealul Bolii găsesc ruinele aşezării dacice şi o panoramă impresionantă.


Priveliştea de pe dealul cetăţii. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

„Cetatea prin poziţia ei strategică deosebit de favorabilă, era menită să controleze Valea Jiului şi Pasul Vulcan, iar la nevoie să bareze drumul unui duşman ce ar fi intenţionat să pătrundă dinspre sud în zona Munţilor Sebeşului. Fortificaţia de la Băniţa constă dintr-un val de pământ şi piatră, un zid de piatră locală şi ziduri de calcar fasonate”, informa istoricul Ion Horaţiu Crişan. În afara frumuseţii şi istoriei sale, există mai multe lucruri care dau un farmec aparte cetăţii dacice. Iată câteva dintre acestea:

cetatea banita foto daniel guta


Intrarea în cetate. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
 

cetatea banita foto daniel guta

Lucrările la calea ferată au distrus aşezarea

Cetatea dacică Băniţa a fost menţionată pentru prima dată de oamenii de ştiinţă în a doua parte a secolului al XIX-lea. În jurul anului 1870, când a fost construită „calea ferată a cărbunelui” Simeria – Petroşani, lucrările la magistrala feroviară au dus la distrugerea aşezării civile de la poalele acesteia. Tot atunci, au fost dislocate din ziduri numeroase blocuri de piatră şi au dispărut mai multe dintre terasele de la poalele dealului.


Cetatea Băniţa. ADEVĂRUL

Comorile cetăţii, căutate de braconieri

Aşezarea dacică de la Băniţa a fost cercetată de arheologi la începutul anilor ´60. Atunci au fost descoperite aici obiecte ceramice, piese de fier, unelte, arme, dar şi câteva bijuterii de argint (brăţară, fibulă) şi monede. Campaniile arheologice nu au mai fost reluate, însă după 1990, lăsată nesupravegheată, aşezarea a fost scormonită intens de căutătorii de comori.


Foto: MCDR Deva - Daniel Iancu

banita

Cetatea dacică de la marginea oraşelor

Spre deosebire cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, descoperite în locuri izolate de civilizaţia modernă, îndepărtate de localităţile urbane, Băniţa se află la circa cinci kilometri de oraşele Petroşani şi Petrila, iar la poalele versantului trec Drumul Naţional 66 şi calea ferată Simeria – Petroşani. În ciuda apropierii sale de oraşele Văii Jiului şi de căile de comunicaţie, accesul  în cetate a rămas extrem de dificil.


În Peştera Bolii. Foto: Imre Szuhanek / Facebook.

pestera bolii foto imre szuhanek

Peştera Bolii, locul misterios de la poalele Băniţei

Cei care nu pot ajunge la Cetatea Băniţa găsesc la poalele ei un obiectiv turistic la fel de spectaculos: Peştera Bolii. Peştera are o lungime de aproape 500 de metri, a galeriei principale, iar în trecut putea fi străbătută călare. Are forma unui tunel cotit, în care se intră prin „poarta mare”, cu lărgime de 20 de metri şi o înălţime de 10 metri. 

Peştera Bolii a fost folosită încă din perioada interbelică drept loc pentru concerte şi reprezentaţii de dans, ca urmare a acusticii deosebite din interiorul ei. În apropierea peşterii se află masivul Parâng spectaculoasele chei ale Băniţei şi fortul medieval al Crivadiei. 

Vă recomandăm să citiţi şi:

Cât valorează, de fapt, aurul din Sarmizegetusa Regia, scuturile de paradă şi bijuteriile dacilor, cele mai importante obiecte antice recuperate în ultimii ani

Sarmizegetusa Regia, transformată din temelii: dispar betoanele din anii '80, se înalţă coloanele templelor dacice, iar drumul sacru va fi cu totul schimbat

Pericolele din Sarmizegetusa Regia. De ce turiştii sunt atenţionaţi să nu se descalţe în templele dacice VIDEO

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite