Controversata retrocedare a 10.000 de hectare din Retezat către două austriece. Ce decizie importantă au luat magistraţii

Controversata retrocedare a 10.000 de hectare din Retezat către două austriece. Ce decizie importantă au luat magistraţii

Retezat. FOTO: Marius Turc.

Magistraţii au luat o decizie importantă în dosarul retrocedării a circa 10.000 de hectare din Parcul Naţional Retezat, în care Academia Română a contestat modul în care presupuşii urmaşi ai familiei Kendeffy au fost împroprietăriţi în 2006, cu păşuni, păduri şi goluri alpine.

Ştiri pe aceeaşi temă

Documentele care au stat la baza retrocedării a aproape 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine în Retezat, către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy, vor fi cercetate de instanţă, se arată într-o decizie a Judecătoriei Haţeg. „Instanţa emite adrese la comisiile locale şi comisia judeţeană pentru comunicarea documentaţiei ce a stat la baza eliberării titlurilor de proprietate, inclusiv hărţi şi planşe privind amplasamentul”, a informat Judecătoria Haţeg. Aceasta a fixat următorul termen al procesului în 15 mai.

Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg. Atunci Academia Română a solicitat anularea a trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy, pentru circa 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Retezat revendicate de Maria Kendeffy (cetăţean austriac, decedată în 2016) şi fiica sa Elisabeth Pongracz.

În 2006, când terenurile din Retezat au fost atribuite presupuşilor moştenitori ai nobililor Kendeffy, o comisie de pe lângă Prefectura Hunedoara a aprobat în doar câteva luni de la depunerea cererilor ca aceştia să fie împroprietăriţi.

În 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy şi fiica sa Pongracz Elisabeth au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy  Nikolaus.

În 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut terenuri agricole şi forestiere în Sarmizegetusa (9 hectare teren arabil, fânaţ, curţi), Râu de Mori (6.148 hectare pădure, 118 hectare teren agricol, 13 hectare fânaţ, 2241 hectare stâncărie, 1.288 hectare neproductiv), Petrila (796 hectare pădure, 104 hectare păşune) şi Pui (310 hectare pădure şi 8,74 hectare păşune). Suprafaţa totală propusă pentru validare a fost de 7.254,28 hectare de pădure, 1.193, 49 hectare păşune, 3.530 hectare teren neproductiv şi 12,18 hectare de fânaţ.

Academia Română a contestat legalitatea împroprietăririi
Elisabeth Pongracz renunţase dinainte la atribuirea în proprietate a terenurilor în favoarea mamei sale, iar aceasta din urmă l-a mandatat pe ginerele ei, Vilmosz Pongracz (cetăţean austriac) să se ocupe de actele necesare retrocedărilor.

Născută în anul 1920, Maria Kendeffy şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, iar în 2016 a murit. Nu s-a prezentat la niciunul din termenele procesului început în 2009, la Judecătoria Haţeg.
În dosarul judecat, pe fond, la Judecătoria Haţeg, Academia Română a solicitat constatarea nulităţii absolute a trei titluri de proprietate prin care austriecele au primit în 2006 peste 9.000 de hectare de păduri şi păşuni în Retezat (comuna Râu de Mori şi comuna Pui).

Titlurile de proprietate emise pe numele moştenitoarelor familiei nobiliare Kendeffy au fost contestate, iar unul dintre motivele invocate a fost că, la data la care Maria Kendeffy şi Elisabeth Pongracz au fost împroprietărite, ele nu aveau cetăţenie română. În 2013, Curtea de Conturi a României a publicat „Sinteza Raportului de audit privind Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 - 2012”, în care a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate după solicitarea celor două moştenitoare ale familiei Kendeffy a fost nelegală, „deoarece cetăţenii străini nu pot solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi, mai mult decât atât, pentru jumătate din domeniu se plătiseră despăgubiri”.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Parcul Naţional Retezat sub avalanşa de ştiri false: „România nu a pierdut Parcul, iar pădurile virgine nu au dispărut”

FOTO Oamenii care înfruntau zăpezile din Retezat în anii '30. Imaginile rare cu schiorii care se aventurau pe munte

VIDEO Râuşor, staţiunea pustie din inima Retezatului. Locul de poveste se animă după primele ninsori

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: