Construcţia „Noii Transalpina“ a rămas doar o amăgire. Şoseaua se opreşte în vârful muntelui, într-un loc legendar

Construcţia „Noii Transalpina“ a rămas doar o amăgire. Şoseaua se opreşte în vârful muntelui, într-un loc legendar

Transvâlcan. FOTO: Transvâlcan. FACEBOOK.

A trecut un an de la începerea proiectului „Transvâlcan”, de construcţie a uneia dintre cele mai spectaculoase şosele montane din ţară. Drumul judeţean 664 leagă judeţele Hunedoara şi Gorj prin Pasul Vâlcan, însă asfaltarea lui s-a oprit pe munte, la graniţa celor două judeţe.

Ştiri pe aceeaşi temă

GALERIE FOTO

În 2017, autorităţile judeţene din Hunedoara au cheltuit aproape 800.000 de lei pentru asfaltarea unui sector de patru kilometri ai unuia dintre cele mai spectaculoase drumuri din ţară, DJ 664, care leagă judeţele Hunedoara şi Gorj. Lucrările au fost realizate în vara anului trecut şi au constat în asfaltarea drumului de pământ şi pietriş din Pasul Vâlcan până la limita cu judeţul Gorj. Şoseaua se opreşte în vârful unui munte, într-un loc în care se află monumentele închinate eroilor Primului Război Mondial. Continuă apoi cu 20 de kilometri de drum aproape impracticabil pentru autoturisme, coborând de la cota 1.700 de metri, pe creste, în localitatea gorjeană Schela. În ciuda promisiunilor, autorităţile din Gorj nu au continuat proiectul de modernizare a şoselei denumită

„Transvâlcan”, pentru că traversează zona alpină a Munţilor Vâlcan. În acest an, în judeţul Hunedoara, drumul va fi lăţit şi va fi dotat cu rigole şi parapeţi, spune primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. „Am  discutat cu autorităţile din Gorj si au promis că vin şi ele cu asfaltarea”, a completat primarul.  

Drumul istoric

Drumul Judeţean 664 are circa 45 de kilometri, dintre care aproape jumătate sunt de pământ. Din Vulcan până la limita cu judeţul vecin sunt opt kilometri, care au fost asfaltaţi în ultimii trei ani. Primul tronson, de patru kilometri, a fost realizat în anul 2014, după un proiect de peste 12 milioane de lei, al Consiliului Judeţean Hunedoara, finanţat de Uniunea Europeană. Şoseaua oferă privelişti impresionante, însă are marele dezavantaj că asfaltul se termină la limita dintre judeţele Hunedoara şi Gorj. De acolo turiştii ajung pe un drum de circa 15 kilometri, de pământ şi piatră, accesibil doar maşinilor de teren, până la următoarea porţiune de asfalt. Noua Transalpina, după cum este numit DJ 664, are mai multe repere istorice. O porţiune a sa a fost un drum dacic, pe care au trecut romanii când au invadat aceste teritorii. De asemenea, în anul 1600, pe aici a trecut Mihai Viteazul în drumul său spre Viena.

O legendă arată că în locul Poiana lui Mihai, calul său a murit din cauza efortului, astfel că Mihai Viteazul şi-a continuat aventura pe jos, prin Pasul Vulcan. O statuie ecvestră a voievodului muntean, amplasată în zona turistică a Pasului Vâlcan, aminteşte de legenda lui Mihai Viteazul. O altă legendă, promovată de autorităţile locale din Valea Jiului spune că în Pasul Vulcan ar fi existat Castelul din Carpaţi, locul misterios descris de celebrul scriitor Jules Verne. În anii Primului Război Mondial în Pasul Vâlcan s-au dat lupte crâncene soldate cu sute de victime. Pe marginea drumului încă mai pot fi văzute tranşeele săpate în anii războiului.

Vă recomandăm să citiţi şi:

România lucrului prost făcut. Staţiunea - fantomă, fără apă şi curent, dotată cu o telegondolă care nu duce nicăieri

VIDEO Noua Transalpina, construită pe jumătate. Priveliştile impresionante ale drumului istoric, „blocat“ în munţi

Staţiunea fantomă cu telegondolă de opt milioane de euro caută investitori: zeci de parcele oferite la preţuri de chilipir

 

 


 

citeste totul despre: