Concluzii uluitoare după noua evaluare a matriţei antice din Sarmizegetusa Regia. Un expert a stabilit valoarea piesei unice în lume după un criteriu bizar
0Matriţa antică descoperită în Sarmizegetusa Regia, în urmă cu şase ani, a fost evaluată din nou, de un fost arheolog în vârstă de 74 de ani, la soclicitarea instanţei, pentru a-i stabili valoarea. Concluziile expertizei sunt uluitoare.
Despre matriţa descoperită în urmă cu şase ani, în Sarmizegetusa Regia, unii pasionaţi de astfel de artefacte au susţinut că ar putea valora un milion de euro.
La prima evaluare efectuată de experţi, piesa din bronz scoasă la iveală în vara anului 2013 din Sarmizegetusa Regia a fost estimată 560.000 de lei.
O nouă expertiză a fost realizată recent, după ce Andreea Ciuciu, o tânără din Arad, a solicitat în instanţă despăgubiri de 500.000 de lei, pentru că ar fi participat la găsirea artefactului.Tribunalul Hunedoara, unde se judecă procesul, a încuviinţat expertiza, însă raportul specalistului care a efectuat-o oferă informaţii controversate.
După ce Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, propus pentru a evalua matriţa, ar fi refuzat solicitarea, de noua expertiză s-a ocupat dr. Ghiorghe Papuc (74 de ani) un fost arheolog din Constanţa. Potrivit informaţiillor adevarul.ro, a evaluat piesa la 200.000 de lei, iar motivul este uluitor. El a ajuns la concluzia că se impune un astfel de preţ pentru că „se pare că matriţa de la Sarmizegetusa Regia nu a fost folosită în Dacia”.
Expertiza realizată de evaluatorul constănţean, specializat în istorie romană, începe cu câteva date generale despre artefact, prezentate de-a lungul tiimpului publicului larg:
„Evaluarea se referă la Matriţa descoperită la Sarmizegetusa Regia în urma unei furtuni din noaptea dintre 22 şi 23 iunie 2013, când arbori au fost culcaţi la pământ, cu care ocazie a apărut matriţa case se imprimase îm pământ pe 3 laturi dn cele 6. Locul descoperirii se afla la 50 de metri est de poarta de sud a fortificaţiei. În zonă au apărut fragmente ceramice dacice, databile la spre sfârşitul sec. I şi din prima jumătate a sec II d. Chr. Matriţa este din bronz, având greutatea de 8,341 kg, forma este hexagonală, grosimea laturilro este cuprinsă între 4,84 li 5,05 cm, iar lungimea este cuprinsă între 8,77 cm şi 9,35 cm. Pe piesă sunt reprezentate animale fabuloase, precum grifonul în mai multe variante, dar şi animale de pradă, precum leul, tigrul, leopardul, ursul, dar apare şi rinocerul, hipopotamul sau elefantul. Alături de acestea mai apar mistreţul, lupul, taurul, zimbrul, câinele, cerbul, calul, ţapul, antilopa şi iepurele”, scrie dr. Ghiorghe Papuc, potrivit documentelor consultate de adevarul.ro.
„Pe matriţă sunt ilustrate motive ale artei cultural – artistice”
Arheologul susţine apoi că matriţa ar fi fost produsă şi folosită în afara teritoriilor stăpânite de daci şi după ce a fost adusă în Sarmizegetusa Regia, nu a fost folosită, ci a fost îngropată, o afirmaţie aproape imposibil de dovedit.
„Pe matriţa de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate motive specifice artei cultural artistice (!): pe de o parte lumea romană, dar şi lumea nord-pontică şi greco-scitică. În primul secol al erei creştine capitala dacică şii zona sa erau familiarizate cu stilul artistic mediteranean, pe care îl adapta propriului gust. Matriţa este potrivită pentru a decora mai multe categorii de piese: podoabe, accesorii pentru armament, costume ceremoniale, piese de mobilier şi chiar veselă. Piesa a fost produsă în afara Daciei (în zona italică sau zona est-mediteraneană, alexandrină sau nord-pontică), unde a fost chiar folosită, dovadă în acest sens sunt urmele de pe faţete. Piesa pare a fost adusă în Dacia după luptele cu dacii ale împăratului Domiţian. Atunci meseriaşii din Imperiu veneau în Dacia pentru a realiza astfel de ornamente, dar situaţia politică a influenţat negativ această practică. O dovadă în plus a fost dispariţia matriţei prin îngroparea ei în zona amintită. Aşa se explică unicitatea piesei şi era firesc ca în acest mod să nu apară rezultatele folosirii matriţei. În concluzie se pare că matriţa de la Sarmizegetusa Regia nu a fost folosită în Dacia. Acest lucru ne-a determinat să evaluăm piesa la suma de 200.000 de lei”, susţine dr. Ghiorghe Papuc, expert al Minsterului Culturii. Acesta a primit 2.000 de lei pentru aevalua artefactul.
În urma săpăturilor arheologice, efectuate în zona în care în 2013 a fost descoperită matriţa de bronz din Sarmizegetusa Regia, au fost scoase la iveală materiale arheologice bogate. Dintre acestea la muzeul din Deva pot fi văzute fragmene ceramice bogat împodobite şi numeroase piese de sticlă şi cioburi din mărgele de sticlă. „Toate aceste fragmente au fost descoperite într-o groapă săpată în stâncă, în 2014, în timpul săpăturii din zona unde a fost găsită şi matriţa din Sarmizegetusa Regia, iar acest lucru ne-a adus la concluzia că ele ţineau de utilizarea matriţei înainte de cucerirea romană”, informa arheologul Cătălin Cristescu.
Cum a fost stabilit preţul iniţial
Iniţial, matriţa de bronz din Sarmizegetusa Regia a fost evaluată la 560.000 de lei, de către expertul atestat Adriana Pescaru, fost director al Muzeului Civilizaţiei Dacce şi Romane din Deva. „Piesa descoperită la Sarmizegetusa este o matriţă lucrată în bronz, cu decor realizat în negativ, ce folosea la turnarea diferitelor obiecte cu caracter militar, uz casnic, piese de mobilier. Aparţine perioadei arheologiei clasice şi se prezintă într-o stare de conservare foarte bună, într-un procent de 100 la sută. Piesa a fost descoperită întâmplător în situl arheologic de la Sarmizegetusa, la sud de poarta de sud a incintei fortificate, într-o poziţie secundară, posibil ajunsă aici de pe terasa superioară din cadrul unui atelier”,se arată în rezultatul evaluării artefactului. Arheologul Adriaa Pescaru a explicat şi cum a fost stabilit preţul estimativ al matriţei antice. „Pentru stabilirea preţului estimativ al piesei s-a plecat de la costul cantităţii de material folosit – bronz lingou. Valoarea de execuţie a unui astfel de obiect la ora actuală, la care se adaugă valoarea istorico-documentară, frecvenţa, vechimea, materialul tehnic, valoarea artistică, starea de conservar. La valoarea totală se adaugă valoarea de bun de excepţie, adăugându-se şi valoarea de conservare – restaurare a bunului, astfel valoarea piesei reprezintă suma de 560.000 lei şi poate fi clasată la categoria Tezaur”, se arată în rezultatul evaluării artefactului.
Piesa unică în lume
Matriţa din Sarmizegetusa Regia se numără printre cele mai preţioase artefacte descoperite de-a lungul timpului în România. A fost descoperită întâmplător, în vara anului 2013, la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtunile din preajma sărbătorii Sânzienelor. Vechi de circa două milenii, misteriosul obiect antic folosit pentru confecţionarea unor obiecte de artă din metal a fost realizat din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală. Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase, care au dat naştere mai multor interpretări. Tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste. Ea este redată cu o grijă deosebită, spun specialiştii, care atestă că prezenţa matriţei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate. Matriţa poate fi văzută la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
