Comuniştii „penali“ care au condus ţara în anii '50. Cum a ajuns Dej, după 11 ani de închisoare, în fruntea României
0Cei mai influenţi oameni din România primilor ani de comunism şi-au făcut „stagiatura” în închisoare, înainte de a fi promovaţi în cercurile puterii controlate de sovietici.
Înfiinţat în 1921, Partidul Comunist din România a fost scos în afara legii trei ani mai târziu, iar timp de două decenii, până în 1944, membrii săi au activat în ilegalitate. În anii interbelici, cei mai cunoscuţi dintre ei au petrecut stagii de câţiva ani în închisoare, sub acuzaţii grave, însă la sfârşitul celui De-al Doilea Război Mondial, sprijiniţi de sovietici, au preluat puterea în România. Iată câteva lucruri mai puţin cunoscute despre liderii „penali” ai Partidului Comunist Român din anii ’50.
Emil Bodnăraş a cerut cetăţenia URSS din temniţă
Emil Bodnăraş (1904 – 1976) a fost în anii ’50 ministru al Apărării Naţionale şi ministru al Transporturilor şi Telecomunicaţiilor. În anii interbelici, Bodnăraş fusese ofiţer de artilerie însă a dezertat în URSS. Deşi fusese condamnat la 10 ani de închisoare, s-a întors în ţară în 1940, cu misiuni încredinţate de GRU (spionajul militar sovietic). A fost arestat la scurt timp şi în următorii doi ani şi jumătate a trecut prin mai multe închisori, unde a legat relaţii cu alţi viitori lideri comunişti. În timp ce se afla în cea de la Braşov, Bodnăraş a obţinut cetăţenia URSS. „A fi sovietic în acei ani era avantajos, un cetăţean român care primea cetăţenia sovietică este un element cu care nu este recomandabil să te porţi brutal, să-l baţi”, relata Bodnăraş în 1952.
Gheorghe Apostol a vrut să se sinucidă în închisoare
Gheorghe Apostol (1913 – 2010), fost muncitor în atelierele CFR de la Galaţi, a devenit în anii ’50 prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi prim-secretar al CC al PCR. În anii interbelici a fost trimis de două ori la închisoare. Potrivit mărturiei sale ar fi încercat să se sinucidă la Doftana, după ce gardienii i-au confiscat un ziar clandestin. Gheorghe Gheorghiu Dej l-ar fi salvat, afirma acesta. La începutul anilor ’40, Apostol a fost din nou arestat şi trimis în lagărul de la Târgu Jiu, pe care l-a părăsit în august 1944.
Iosif Chişinevschi – din Doftana la Moscova
Iosif Chişinevschi (1905 – 1963) a fost în anii ’50 vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al României şi secretar responsabil cu propaganda în cadrul PCR. A trecut în anii ’30 prin închisoarea Doftana, fiind condamnat pentru activităţi comuniste. Mai târziu a frecventat Şcoala Leninistă a Cominternului din Moscova şi a fondat la Chişinău ziarul românesc pro-sovietic Vocea Basarabiei. „Chişinevschi îi ura pe români şi dorea răzbunare”, se arăta într-un raport al CIA din 1952. În 1944 s-a întors în România unde a devenit unul dintre oamenii de legătură ai comuniştilor români cu Moscova, potrivit aceluiaşi raport. Unii istorici susţin însă că Iosif Chişinevschi ar fi fost condamnat în 1941 la 25 de ani de închisoare şi a fost eliberat în august 1944.
Gheorghe Gheorghiu – Dej, din închisoare la conducerea ţării
Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901 - 1965), şef de stat, prim ministru şi secretar general al PCR a devenit cunoscut în 1933, după implicarea sa în greva violentă de la atelierele Griviţa, din Bucureşti, la care au participat 7.000 de muncitori. Atunci, potrivit unui raport prezentat în 1958 Congresului Statelor Unite ale Americii, muncitorii şi-au pus femeile şi copiii la porţile de intrare în ateliere, pentru a face mai dificilă intervenţia forţelor de ordine. În urma confruntărilor, numeroase femei şi copii au fost răniţi, iar Gheorghiu Dej a fost găsit responsabil pentru incidente. A primit 12 ani de închisoare şi a recut prin temniţele de la Aiud, Dej, Ocnele Mari, Văcăreşti, Craiova, Doftana. Din 1940, a fost transferat la Caransebeş, unde a întâlnit-o pe Ana Pauker, iar din 1943 a fost transferat în lagărul de muncă de la Târgu Jiu. După 11 ani de detenţie, în august 1944, Dej a evadat, iar la scurt timp a devenit omul de încredere al sovieticilor, care l-au ajutat să preia puterea. „Nu poate fi nicio greşeală despre faptul că Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul comunist român, a fost un credincios şi dornic servant al Moscovei. Unealtă a Kremlinului pentru practic întreaga sa viaţă de adult, Gheorghiu Dej a fost, cum ar fi spus un student al Mişcării comuniste, „fără îndoială omul în care Comandamentul militar sovietic din România are cea mai mare încredere”, scriau autorii raportului prezentat în 1958 Congresului Statelor Unite ale Americii, în care era descris Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Ana Pauker, eliberată şi expulzată în URSS
Ana Pauker (1893 – 1960), a deţinut la sfârşitul anilor ’40 funcţia de vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, ministru de Externe şi a coordonat Direcţia de propagandă şi agitaţia a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. În tinereţe a studiat la Facultatea de Medicină din Geneva, pentru un an şi la Facultatea de Medicină din Moscova, fără a-şi definitiva studiile. De asemenea a fost instruită la Şcoala Leninistă a Cominternului din Moscova. În anii ’20 a fost arestată de mai multe ori pentru activităţi comuniste, însă a în 1926 a fugit în URSS înainte ca procesul în care a fost condamnată la 20 de ani de închisoare să se încheie. A revenit în România în 1934, însă un an mai târziu a fost arestată şi condamnată la 10 ani de închisoare. Pedeapsa a executat-o la închisorile Vãcãreşti, Dumbrăveni, Râmnicu Sărat, Caransebeş, iar din 1941 a fost eliberată şi expulzată în URSS, la schimb cu Ion Codreanu, fost membru de frunte al Consiliului Naţional Român din Bucovina, arestat de sovietici.
Nicolae Ceauşescu – adolescenţă în închisoare
Nicolae Ceauşescu (1918 - 1989), fostul preşedinte comunist al României, a cunoscut închisoarea de la vârsta de 15 ani. În 1933, tânărul Ceauşescu a devenit membru al Uniunii Tineretului Comunist din România şi tot atunci a fost arestat pentru prima dată pentru agitaţie comunistă. În anii următori a fost arestat şi întemniţat de mai multe ori pentru activităţi similare, iar în perioadele scurte în care a fost eliberat a cunoscuta pe Elena, cea care i-a devenit soţie. Ceauşescu a părăsit lagărul de la Târgu Jiu în 4 august 1944, iar în scurt timp şi-a început ascensiunea în Partidul Comunist Român.
Printre liderii marcanţi ai Partidului Comunist Român care au trecut prin închisorile interbelice au mai fost Miron Constantinescu, Teohari Georgescu, Vasile Luca, Chivu Stoica, Alexandru Moghioroş, Ştefan Foriş şi Gheorghe Pintilie, Grigore Preoteasa, Lucreţiu Pătrăşcanu şi Alexandru Drăghici.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Nicolae Ceauşescu şi faimoasele sale partide de vânătoare. „Vedeţi? V-am făcut planul la carne!”
Se încarcă comentariile...
