Comuna din munţi care se pregăteşte să dispară. Câţi oameni au părăsit aşezarea înfloritoare în urmă cu cinci decenii
0În ultimele decenii, populaţia din Bătrâna a scăzut drastic, iar aşezarea riscă să îşi piardă statutul de comună.
Aproape 700 de oameni trăiau în comuna Bătrâna la începutul anilor 1970, un loc din Munţii Poiana Ruscă, departe de civilizaţia urbană, ascuns pe culmi înconjurate de păduri întinse.
Localnicii comunei din Ţinutul Pădurenilor, aflată la circa 70 de kilometri de municipiile Deva şi Hunedoara, aveau la acea vreme două şcoli generale, un cămin cultural, un magazin şi un cinematograf cu bandă îngustă. Populaţia comunei s-a înjumătăţit până în anii 1980, iar după 1989 a continuat să se reducă dramatic. Bătrâna se numără acum printre localităţile din România cu cea mai accentuată scădere a populaţiei în ultimele decenii. Un raport realizat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice arăta că între 1991 şi 2012, aşezarea de munte, din Ţinutul Pădurenilor, a pierdut aproape 50 la sută dintre localnici.
Satele pustii de iarnă
În 1991 avea aproape 300 de locuitori, iar în 2012 numai 145. În prezent, potrivit informaţiilor Institulului Naţional de Statistică, 115 localnici mai au domiciliul în comună. În realitate numărul lor este mai mic. Oamenii au continuat să părăsească satele izolate ale comunei (Bătrâna, Faţa Roşie, Piatra şi Răchiţaua), iar trei dintre ele s-au depopulat aproape în totalitate. Îmbătrânirea comunităţii, distanţa prea mare de oraşe, drumurile aproape impracticabile iarna, din cauza ninsorilor abundente şi lipsa unei şcoli şi a unui dispensar au grăbit depopularea comunei.
Cei rămaşi se ocupă în principal cu creşterea animalelor şi agricultura, iar câţiva localnici lucrează la primărie. Cel mai mare salariu, de circa 3.000 de lei, îl primesc primarul Radu Herciu şi viceprimarul Cornel Modlovan, în timp ce indeminizaţiile lunare ale celor nouă onsilierii locali sunt de circa 110 lei.
În satul Piatra, aflat pe versantul opus aşezării de la Bătrâna, mai locuieşte doar o familie, un cuplu care are un copil de circa doi ani. Iarna, povestesc cei doi soţi din familia Achim, sunt nevoiţi să locuiască în Dobra, comuna învecinată, dar despărţită de Bătrâna de un un drum de 30 de kilometri prin pădure. „Iarna avem noroc că vine un om şi ne aduce alimente, în rest ne facem provizii singuri. Puţini dintre vârstnici îşi părăsesc casele pentru a coborî de la munte, iar unii nici nu au mai ies iarna din gospodării”, spune Maria, o altă localnică din Bătrâna. Câteva case din sate mai au câte un singur locatar, iar în altele locuiesc familii formate din doi bătrâni. În următorii ani, dacă trendul descrescător al populaţiei se menţine, comuna va urma să fie desfiinţată.
Topul comunelor sărăcite de populaţie
14 comune din judeţul Hunedoara s-au depopulat drastic în ultimele decenii, unele rămânând fără mai mult de jumătate din numărul localnicilor pe care îi aveau la începutul anilor 1990. Cea mai mare scădere a populaţiei a înregistrat Bunila, o aşezare din acelaşi Ţinut al Pădurenilor, aflată la circa 35 de kilometri de Hunedoara. În Bunila, în urmă cu cinci decenii, locuiau 1.400 de oameni, în gospodării împăţite aroape egal între satele Poieniţa Voinii, Alun, Cernişoara Florese, Vadu Dobrii.
Cei mai mulţi îşi munceau pământurile şi creşteau animale, iar o parte dintre ei lucrau la cariera de marmură din satul Alun. Comuna aflată la 35 de kilometri de Hunedoara avea 365 de locuinţe, patru şcoli, trei cămine culturale, două magazine, o bibliotecă, un dispensar cu medic, o unitate poştală şi era electrificată în întregime. Bunila mai are puţin peste 300 de locuitori, iar satul Alun este aproape pustiu.
Topul celor mai depupulate comune din Hunedoara mai cuprinde: Blzeştii de Sus, Lunca Cernii de Jos, Balşa, Bătrâna, Cerbăl, Ghelari, Blăjeni, Vorţa, Lelese, Răchitova, Densuş şi Topliţa.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
