Comorile istorice din Geoagiu prea puţin cunoscute: staţiunea antică Germisara şi Rotonda, cea mai veche biserică
0Oraşul Geoagiu supravieţuieşte din turism, însă în ultimii ani, autorităţile locale nu as-au preocupat de soarta unora dintre cele mai preţioase atracţii istorice din ţară, aflate în oraş: biserica medievală Rotonda şi ruinele staţiunii antică Germisara.
Turiştii care vizitează Geoagiu Băi au ocazia să vadă unul dintre cele mai reprezentative monumente ale strămoşilor noştri, ruinele Germisarei. Situl antic a fost considerat de specialişti un adevărat centru SPA al strămoşilor noştri.
Dacii şi romanii s-au bucurat de apele tămăduitoare ale Germisarei, însă la două milenii de la primele mărturii privind existenţa acestui loc misterios, locul din inima staţiunii Geoagiului pare uitat. Cei care intră în „curtea” fostei aşezări, ce poartă urmele sanctuarelor şi ale monumentelor închinate nimfelor şi zeităţilor tămăduitoare, găsesc un loc pustiu, aproape lăsat de izbelişte. În marele bazin s-au strâns gunoaie, iar în pereţii lui se văd urmele scrijeliturilor lăsate de turişti. Labirinturile întunecoase ale craterului sunt de nepătruns din cauza mirosurilor neplăcute şi mizeriei lăsate de turişti.
Vasile Cărăguţ, noul primar al oraşului Geoagiu, susţine că aşezarea va fi igienizată şi primăria se va implica mai mult în promovarea ei. La urma urmei, taxele din activităţi turistice reprezintă principala sursă de venit a administraţiei locale din Geoagiu.
Dincolo de aspectul dezolant al aşezării antice, Germisara reprezintă o adevărată comoară a lumii antice de pe teritoriul României. Numele ei dovedeşte că strămoşii cunoşteau proprietăţile izvoarelor termale şi că aşezarea era renumită încă dinainte ca romanii să ocupe teritoriul pe care se afla şi să o transforme într-un centru balnear de lux pentru acea perioadă, aşa cum o arată descoperirile arheologice. Numeroase monumente închinate zeităţilor şi nimfelor care patronau apele tămăduitoare de la Geoagiu, dar şi o serie de plăcuţe votive din aur, descoperiri unice în istoria României, arată importanţa Germisarei şi prosperitatea celor care o locuiau sau veneau să se trateze aici.
Germisara poate deveni un punct turistic extrem de important, datorită istoriei sale, susţin specialiştii în arheologie, cu condiţia să fie amenajat astfel încât turiştii să poată vedea aici cum funcţiona acest complex. În fosta provinicie Dacia romană au fost trei centre de tratament, unul fiind la Germisara, iar celelalte la Aquae (Călan) şi la Băile Herculane.
Povestea Germisarei
Complexul cu izvoare termale Germisara a fost părăsit după retragerea romanilor din Dacia, iar până în Evul Mediu nu mai există informaţii documentare despre el. Abia la mijlocul secolului al XVI-lea, un document arăta că Ioan Sigismund Zápolya, regele Ungariei, a amenajat aici un loc de baie curativă pe care îl folosea adeseori. Staţiunea înfiinţată peste ruinele SPA-ului antic de la Germisara s-a dezvoltat la începutul secolului trecut. În deceniile următoare, noile construcţii au acoperit, potrivit arheologilor, o parte însemnată din teritoriul vechii aşezări. Izvoarele termale care ajungeau în trecut şi în bazinul natural au fost captate şi folosite la alte bazine. La sfârşitul anilor 1980, fundul craterului a fost reamenajat şi transformat într-o piscină construită din beton, care nu are însă nimic în comun cu înfăţişarea arhaică a bazinului.
Germisara, vechiul SPA aflat pe traseul drumului antic Apulum – Sarmizegetusa Ulpia Traiana, a fost şi locul unora dintre cele mai preţioase descoperiri arheologice din ultimul secol. În anii 1930, când a avut loc săparea bazinului mic din actualul ştrand cu ape termale al staţiunii Geoagiu, au fost dezgropate statuile reprezentându-i pe zeii Esculap şi Hygiea, veneraţi pentru a aduce sănătate oamenilor. O adevărată comoară a fost descoperită în Germisara în anul 1987, când Oficiul Judeţean de Turism Hunedoara a demarat construirea unor instalaţii balneare, în centrul staţiunii Geoagiu Băi. Potrivit arheologilor de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, muncitorii au săpat dincolo de fundul bazinului natural, în căutarea izvorului care se retrăsese din cauza scăderii generale a nivelului pânzei de apă termală. În craterul care se formase cu sute de mii de ani în urmă, au dat peste opt plăcuţe de aur, circa 600 de monede, o statuie de marmură reprezentând-o pe zeiţa Diana, patru altare şi diferite alte obiecte antice. Un muncitor a încercat atunci să sustragă o foiţă de aur, dar a fost prins.
Plăcuţele votive din aur
Cele opt plăcuţe antice din aur din Germisara aduc numeroase informaţii despre ce reprezenta staţiunea pentru strămoşii noştri. Ele erau depuse în semn de recunoştinţă pentru zeităţile şi nimfele care patronau izvoarele binefăcătoare. Aceeaşi destinaţie o aveau şi altarele şi monumentele închinate zeităţilor, descoperite la Germisara, informa arheologul Cristina Mitar. În muzeul din Deva sunt expuse şapte dintre acestea, iar la Muzeul din Alba Iulia se află cea de-a opta. În decembrie 2014, alte trei plăcuţe votive din aur, despre care specialiştii susţin că provin din aceeaşi zonă, au fost scoase la licitaţie publică de o familie din judeţul Alba, cu preţul de pornire de 85.000 de euro, iar în prezent fac obiectul unei anchete.
Biserica Rotonda
În Geoagiu, orăşelul de 5.000 de locuitori de la poalele staţiunii Geoagiu Băi, turiştii pot vedea una dintre cele mai vechi biserici din ţară. Mai puţin cunoscută de turişti, chiar şi de către cei care vizitează frecvent staţiunea, Biserica Rotonda impresionează prin vechimea şi forma ei ciudată. Potrivit istoricilor, a fost construită în secolele XI-XII, în vremea regelui Ladislau I al Ungariei, fiind astfel considerată de unii istorici cea mai veche biserică medievală din România.
Din acea perioadă datează şi primele morminte aflate în jurul lăcaşului. Legenda spune că bisericuţa, cu ziduri groase din cărămidă romană şi din piatră de râu, a fost opera unor cruciaţi care se întorceau din Ierusalim pe drumul roman care străbătea Valea Geoagiului. Rotonda a fost folosită ca biserică, apoi a fost transformată în capelă, pentru că, în vecinătatea ei, trei secole mai târziu, a fost ridicată o altă biserică. Primii proprietari ai „Rotondei“ au fost nobilii din familia Akos din Geoagiu, iar arhelogii au descoperit în curtea şi în incinta ei 172 de morminte. Copiii erau înhumaţi în interiorul Rotondei, arată rezultatele săpăturilor arheologice. În aceeaşi curte, la adăpostul unor pini bătrâni, turiştii descoperă o altă biserică medievală, veche din secolul al XVI-lea. Biserica vecină a fost ridicată în stil gotic, din cărămidă şi pietre funerare romane, aduse de la Germisara, iar poarta de intrare în lăcaşul de cult reformat este străjuită de statuetele a doi lei. Primarul Vasile Cărăguţ spune că are în plan promovarea bisericii Rotonda şi realizarea unei căi de acces spre ea, precum şi a unei parcări.
Vă recomandăm şi:
Adrian Stoicoi, fost condamnat cu suspendare într-un dosar privind furturi de obiecte de patrimoniu, a fost din nou reţinut şi arestat preventiv, într-un dosar în care este cercetat pentru complicitate la furt de artefacte. În timpul percheziţiilor efectuate la casa acestuia de la poalele Sarmizegetusei Regia, Stoicoi a declarat pentru adevarul.ro că este hărţuit de câţiva ani de anchetatori.
Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.
Iulian Ceia, omul care a coordonat grupările traficanţilor de comori dacice, este de doi ani pe lista urmăriţilor internaţional, după ce Înalta Curte l-a condamnat la închisoare în dosarul tezaurelor din aur furate din Munţii Orăştiei. „Pionul“ a reuşit să se sustragă legii încă din 2014, iar odată cu dispariţia lui au rămas nedezlegate şi multe dintre misterele comorilor rămase nerecuperate de autorităţi.
Unul dintre cele mai vechi dosare ale căutătorilor de comori din Munţii Orăştie este aproape de sentinţa definitivă. În dosarul tezaurelor, în care zece oameni sunt condamnaţi pe fond, au fost anchetaţi mai mulţi interlopi sârbi, pentru că au creat o reţea care se preocupa cu traficul de obiecte antice, iar cu ajutorul ei au fost scoase din ţară o serie de artefacte antice extrem de valoroase.
Se încarcă comentariile...
