Cinci locuri de vis din Masivul Retezat. Locul din rezervaţia ştiinţifică unică în România unde turiştii nu pot intra
0
Acoperit de zăpezi şi distins de la distanţe impresionante, vârful Retezat a intrat în legendă prin înfăţişarea sa de piramidă retezată. Este unul dintre cele mai spectaculoase locuri din Masivul Retezat, alături de lacurile glaciare şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele.
Parcul Naţional Retezat a fost prina rezervaţie naturală înfiinţată în România. Ocupă o suprafaţă de aproape 40.000 de hectare, din care jumătate este acoperită cu pădure. Retezatul oferă panorame impresionante de la înălţimea vârfurilor de peste 2.500 de metri, acoperite cu zăpadă, şi impresionează prin mulţimea lacurilor sale glaciare. În pădurile sale trăiesc prădători mari, precum ursul, râsul şi lupul, dar şi numeroase animale ierbivore şi peste 185 de specii de păsări. Este un adevărat colţ de Rai al naturii în care se disting câteva locuri unice:
Lacul Bucura
Lacul Bucura, (la 2040 metri altitudine) are aproape nouă hectare şi este cel mai întins lac din Masivul Retezat şi, totodată, cel mai întins lac glaciar din România. Adâncimea sa maximă este de 15,5 metri. Pe malul lacului se află un refugiu Salvamont şi se poate campa. De asemenea, este unul dintre cele mai vizitate lacuri din Retezat. Cel mai scurt traseu montan spre Bucura poate fi străbătut în mai puţin de două ore, din Poiana Pelegii. Însă în prezent, drumul spre Poiana Pelegii, singurul spre centrul parcului naţional, este închis, fiind distrus.
De la Poiana Pelegii, turiştii pornesc pe o cărare cu mii de "trepte" de piatră, lăsate astfel de natură, care întâi traversează pădurea de conifere şi apoi un platou montan acoperit de jnepeniş. Pe potecile de munte aproape invizibile, călătorii urcă apoi două coame abrupte se strecoară printre stânci şi blocuri de piatră prăbuşite din înălţimile Bucurei şi coboară apoi spre lacul de la poalele celor mai înalte vârfuri din Retezat. Un alt traseu, de 3 – 4 ore, spre Lacul Bucura, porneşte de la Cabana Pietrele (închisă şi ea în prezent), spre Cabana Genţiana şi Şaua Bucurii din vecinătatea lacului glaciar.
Lacul Bucura. Foto: Emil Paco
Vârful Retezat
Retezatul, vârful de 2.485 de metri, care dă numele masivului, se distinge prin forma sa ciudată, de piramidă cu vârful tăiat, care străluceşte acoperită de zăpadă în cea mai mare parte a anului. Înfăţişarea sa a dat naştere mai multor legende. Una dintre ele spune că „urieşii” care stăpâneau în vechime aceste locuri au fost înfrânţi de un voinic. Acesta i-a tăiat capul unui căpcăun şi l-a transformat într-un munte de piatră, căruia i se spune Retezat. Alţi autori l-au comparat cu o piramidă energetică şi i-au atribuit semnificaţii ezoterice. Vârful Retezat rămâne accesibil oaspeţilor săi, iar cei care nu se încumetă să îl exploreze îndeaproape îl pot admira de la distanţe impresionante: din Ţara Haţegului, Hunedoara şi Deva.
Retezat. Foto: Lucian Ignat.
Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele
Rezervaţia ştiinţifică Gemenele ocupă aproape 2000 de hectare şi se numără printre locurile mai puţin accesibile din Retezat, nu din cauza terenului, ci datorită protecţiei care îi este oferită. Este un adevărat templu al naturii, care păstrează una dintre ultimele păduri primare neafectate existente în Europa şi singura zonă de pădure antică amestecată. Rezervaţia ştiinţifică Gemenele a fost înfiinţată în anul 1935 şi este inclusă în Reţeaua Internaţională a Rezervaţiilor prin programul de ocrotire al biosferei coordonat de UNESCO în 1979.
Academia Română o are în administrare. Aici, potrivit reprezentanţilor Parcului Naţional retezat, trăiesc multe din cele 1186 de specii de plante superioare din Retezat, lăsate să trăiască liber în habitatul lor natural. Pe teritoriul ei, turismul este interzis, la fel şi camparea, focul, abandonarea deşeurilor, culegerea plantelor, deteriorarea arborilor, deschiderea unor poteci şi trasee turistice. Accesul în rezervaţie se poate face doar cu acordul Comisiei Monumentelor Naturii. Limitele Rezervaţiei Şiinţifice Gemenele au fost stabilite în anul 1955 şi se desfăşoară de-a lungul punctelor: Gura Zlata – Valea Zlătuii – Scoaba Retezatului – vârful Retezat – Şaua Retezatului – vârful Bucurei – Poarta Bucurei – vârful Judele – vârful Bârlea – vârful Şesele Mari – vârful Şesele Mici – vârful Zănoaga – Cioaca Radeşului, coborând apoi pe pârâul Turcului, afuent al Zlătuii, până la Gura Zlata.
FOTO: Liviu Nicolae.
Tăul Ţapului
Tăul Ţapului, aflat la 2130 metri altitudine, este unul dintre lacurile greu accesibile din Parcul Naţional Retezat. Se află sub Porţile Închise, între stânci şi se distinge prin insuliţa sa înierbată, formată în urna unei avalanţe şi devenită un punct de atracţie pe întinderea de apă de 2,3 hectare. Lacul este protejat de pereţi stâncoşi, într-o căldare îngustă, iar toate traseele ce aduc aici sunt obositoare şi necesită experienţă montană. Cei care ajung deasupra lui au însă parte de privelişte cu totul neobişnuită. Tăul Ţapului este alimentat de patru izvoare şi de avalanşele de zăpadă. Are o adâncime maximă de şase metri, iar apele sale se scurg la vale, dând naştere unei cascade. Lacul a fost populat în 1977 cu păstrăvi, iar în jurul lacului pot fi văzute mormote. Traseul spre Porţile închise este cel mai accesibil spre Tăul Ţapului.
Tăul Ţapului. Foto: Alexandra Roşu
Retezatul Mic
Retezatul Mic sau Munţii Piule – Iorgovanu se află în zona sudică a masivului. Retezatul Mic, cu vârfuri de peste 2.000 de metri, dar cu trasee mai accesibile, este mai sărac în lacuri glaciare decât zona de nord a Retezatului, dar poate fi la fel de spectaculos. Se distinge prin calcarele sale jurasice cu grosimi mari, dispuse înclinat, care au făcut să se dezvolte aici o mulţime de lapiezuri (şanţuri), doline, chei, sectoare de văi seci, peşteri şi avene. Masivul cuprinde trei sectoare mai importante: Culmea Piule-Pleşa, Zona Albele - Piatra Iorgovanului - Stănuleţi şi Culmea Drăgşanu. Văile Retezatului Mic sunt Buta (în est), Jiul de Vest (în sud), Soarbele (în vest) şi Lăpuşnicul Mare (în nord). Râurile din Retezatul Mic se drenează către bazinul Jiului de Vest, dar cea mai mare parte a apei se infiltrează în subteran, unde, printr-un sistem de circulaţie carstică este transferată în bazinul Cernei. Vegetaţia din Retezatul Mic este alcătuită din păduri de foioase la baza masivului, până la aproximativ 1200 metri. Mai sus, până la 1.700 metri sunt păduri de molid, iar deasupra lor se întind pajişti alpine, împodobite cu jnepeniş şi ienupăr.
Foto: Marius Turc
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
