Cetăţile dacice vandalizate: Consiliul Judeţean deplânge soarta monumentelor UNESCO şi cere administrarea lor
0Consiliul Judeţean Hunedoara deplânge soarta celor trei cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, vandalizate zilele trecute de persoane necunoscute. Adrian David, şeful instituţiei, a trimis un memoriu autorităţilor centrale ale statului, în care solicită preluarea în administrare a monumentelor, de către CJ Hunedoara, după modelul Sarmizegetusa Regia.
Ancheta poliţiştilor după vandalizarea celor trei cetăţi dacice din Munţii Orăştiei nu a fost finalizată, iar persoanele care ar fi săpat zeci de gropi în incinta lor şi devastat zidul aşezării de la Costeşti nu au fost identificate. Gestul lor a alarmat comunitatea din Hunedoara.
Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, a declarat că după ce au fost vandalizate cetăţile dacice Blidaru, Costeşti şi Piatra Roşie, a înaintat un memoriu Parlamentului României, Guvernului şi Preşededintelui României, în care a reclamat situaţia disperată în care au ajuns monumentele UNESCO. „E un memoriu pe care l-am adresat tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale, Parlamentului României, preşedintelui ţării, tuturor celor care, din punctul nostru de vedere, trebuie să fie la curent cu ceea ce se întâmplă în zona cetăţilor dacice din judeţul Hunedoara. E vorba de acele distrugeri repetate şi acel atentat la zestrea noastră a hunedorenilor şi a românilor în general. Ne dorim să tragem acest semnal de alarmă disperat, pentru că e nevoie de acţiune şi de pro-activitate a noastră a tuturor pentru ca lucrurile să intre în normalitate”, a declarat Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.
Recent, zeci de gropi, săpate cele mai probabil de căutătorii de comori, au fost descoperite în incinta monumentelor istorice Blidaru, Costeşti şi Piatra Roşie – Luncani. Unele gropi au fost făcute de persoane necunoscute, chiar în zidul unui turn al cetăţii dacice Costeşti.
Importante pentru patrimoniul cultural mondial
Cele trei monumente, împreună cu Sarmizegetusa Regia, cetatea Căpâlna şi cetatea Băniţa au fost incluse din anul 1999 în patrimoniul UNESCO, din următoarele considerente: cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice. Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos. Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa. Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate. Dintre ele, Sarmizegetusa Regia se află în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara.
Costeşti
Cetatea Costeşti, veche de 2.100 de ani, a fost fort militar, dar şi reşedinţă de vară pentru căpeteniile dacilor. Se găseşte lângă satul Costeşti, comuna Orăştioara de Sus din judeţul Hunedoara. Numele din vechime nu este cunoscut. Era o cetate puternică, la baza căreia exista o mare aşezare civilă, iar unul dintre rolurile ei era acela de a apăra drumul spre cetatea Sarmizegetusa Regia. Cetatea a fost distrusă în 106 de romani şi nu a mai fost niciodată reclădită. De pe culmea dealului pe care a fost ridicată cetatea se devăluie priveliştea munţilor ce delimitează văile Grădiştii, Streiului şi Mureşului şi a pădurilor şi dealurilor din împrejurimi, o zonă salbatică, rămasă neschimbată de-a lungul timpului.
Cetatea Blidaru
Cetatea dacică Blidaru este una dintre cele şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO din România. Cetatea a fost construită în secolul I î.Hr. cu rolul de a proteja Sarmizegetusa Regia împotriva cuceririi romane. Vechea cetate dacică de pe munte, aflată lângă satul Costeşti, din judeţul Hunedoara nu mai foloseşte de mult scopului în care a fost construită în urmă cu 2.000 de ani. Blidaru a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor, dar în prezent ruinele - monument istoric aflat în patrimoniul UNESCO – sunt o destinaţie pentru turiştii pasionaţi de excursii pe munte, dar şi pentru cei care practică yoga şi alte astfel de activităţi.
Cetatea Piatra Roşie – Luncani
Veche de două milenii, cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Şureanu se dezvăluie călătorilor ca un loc misterios, aproape inaccesibil. Ruinele aşezării înfiinţată pe o stâncă, deasupra văilor Luncanilor şi Streiului, sunt ascunse sub covorul de vegetaţie şi de pământ, iar peste zidurile ei şi peste rămăşiţele drumului pavat antic al cetăţii au crescut fagi. Despre Piatra Roşie, istoricii susţin că a fost construită în vremea regelui Burebista. Fortăreaţa a dominat Platoul Luncanilor timp de un secol şi jumătate, fiind distrusă apoi de legiunile romane, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. În Piatra Roşie au fost descoperite mai multe discuri din tablă de fier, împodobite cu reprezentări ale unor animale, despre care arheologii susţineau că erau scuturi.
Vă recomandăm şi:
Decebal a fost ultimul rege al Daciei şi un personaj de legendă în istoria poporului român. A fost omul care a condus armatele Daciei în cele mai crunte înfruntări din Antichitate. Decebal a sfârşit ucigându-se, iar după moartea sa, o parte a teritoriilor aflate în stăpânirea lui au intrat în componenţa Imperiului Roman.
Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.
Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.
Se încarcă comentariile...
