Cetăţile dacice mai puţin cunoscute. Ce nume purtau localităţile strămoşilor noştri şi unde se găsesc ruinele acestor aşezări

Cetăţile dacice mai puţin cunoscute. Ce nume purtau localităţile strămoşilor noştri şi unde se găsesc ruinele acestor aşezări

Ruine dacice. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

De-a lungul timpului, arheologii au încercat să identifice locurile unora dintre cetăţile dacice mai puţin cunoscute, dar menţionate de istoricii din Antichitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ruinele celor mai cunoscute aşezări dacice pot fi văzute în Munţii Orăştiei, dar, în afara fostei capitale Sarmizegetusa Regia şi a cetăţilor Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie, Căpâlna, Ardeu şi Băniţa, alte câteva zeci de situri dacice aşteaptă să fie redescoperite.

Cele mai multe menţionări ale „davelor” (cuvânt dacic care semnifică o localitate mai însemnată) se regăsesc în Geografia lui Ptolemeu (87 - 165 d. Hr.), un învăţat grec care a lăsat posterităţii una dintre cele mai preţioase lucrări despre toponimele din vremea sa.

Îndreptarul geografic al lui Ptolemeu a cuprins în opt volume date despre aproape 8.000 de localităţi antice. Au fost menţionate aprope 50 de oraşe (poleis) cunoscute de acesta pe actualul teritoriu al României. Multe dintre acestea purtau sufixul dacic „dava”.

Printre localităţile menţionate de Ptolemeu se numărau: Rucconium, Docidava, Porolissum, Arcobadara, Triphulum, Patridava, Carsidava, Petrodava, Ulpianum, Napoca, Potaissa, Salinae, Praetoria Augusta, Sangidava, Angustia, Utidava, Marcodava, Ziridava, Singidava, Apulum, Germizera, Cumidava, Ramidava, Pirum, Zusidava, Popnda, Zurobara, Aizizis, Argidava, Tibiscum, Sarmizegethusa Regia, Aquae, Netindava, Tiasum, Zeugma, Tibiscum, Dierna, Acmonia, Drubetis, Frateria, Arcinna, Pinum, Amutrium, Sornum.

Lor li se adaugă toponime dacice precizate de alţi autori antici şi denumirile din hărţile romane care menţinau drumurile şi localităţile din imperiu.

În preajma „davelor” existau sanctuare şi se desfăşura o intensă activitate meşteşugărească şi comercială, susţin istoricii. Unele au rămas doar cu numele, rămăşiţele lor fiind şterse de pe faţa pământului, în timp ce în cazul altor foste cetăţi dacice, coordonatele date de autorul antic şi alte izvoare istorice au ajutat la identificarea lor de către arheologi.

Iată unde s-ar fi aflat davele antice, potrivit cercetătorilor:

Acidava (Acidaua) a fost un oraş-fortăreaţă în Dacia romană, lângă râul Olt, aproape de Dunăre. Astăzi se găseşte în apropiere localitatea Enoşeşti din judeţul Olt.

Aedava (Aedeva, Aedabe, Aedeba sau Aedadeba) a fost o aşezare dacică situată la sud de Dunăre, azi în nordul Bulgariei.

Arcidava (Argidava, Arghidava) a fost o aşezare dacică şi castru roman pe drumul imperial spre Apulum, pe locul unde se găseşte astăzi satul Vărădia, lângă Oraviţa, judeţul Caraş-Severin.

Buridava ar fi fost capitala tribului geto-dac al burilor, localizată în oraşul Ocnele Mari, judeţul Vâlcea.

Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi castru roman, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu acelaşi nume Capidava, judeţul Constanţa.

Cumidava ar fi fost situată în apropiere de Râşnov, judeţul Braşov.

Dacidava ar fi fost o cetate dacică de la Şimleu Silvaniei.

Deva ar fi fost o aşezare dacică, pe Dealul Cetăţii Devei.

Netindava ar fi fost localizată în stânga râului Ialomiţa, pe actualul Pisc al Crăsanilor.

Petrodava a fost identificată cu grupul de aşezări dacice din zona oraşului Piatra Neamţ.    

Piroboridava ar fi fost o aşezare dacică, localizată pe teritoriul actual al comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi.

Ramidava a fost localizată de unii istorici în zona comunei Drajna de Sus, din Prahova.

Sacidava ar fi fost situată pe teritoriul localităţii Rasova, judeţul Constanţa.

Singidava este o cetate dacică de pământ situată pe culoarul Mureşului, în oraşul Cugir judeţul Alba.

Sucidava ar fi fost vechea capitală a tribului dacic al sucilor, situată în vatra oraşului Corabia (judeţul Olt), pe teritoriul fostului sat Celeiu.

Tamasidava s-ar fi aflat în Podişul Bârladului, în judeţul Bacău, pe malul stang al Siretului

Utidava a fost o aşezare dacică, aflată în zona Târgu Ocna, judeţul Bacău.

Zargidava (sau Zargedava) a fost o localitate geto-dacică, din Moldova centrală, la est de Siret, identificată pe teritoriul comunei Negri, judeţul Bacău.

Ziridava (în traducere „oraş pe apă”) ar fi fost o cetate dacică care a fost, de-a lungul timpului, localizată în peste 25 locaţii. Una dinter acestea ar fi Pecica, judeţul Arad.

Zusidava (Rusidava) a fost un castru roman situat în perimetrul oraşului Drăgăşani, judeţul Vâlcea. În afară de castrul roman de piatră exista şi o aşezare civilă, ridicată pe locul unei aşezări dacice.

Ptolemeu a oferit şi una dintre cele mai clare descrieri cu privire la întinderea Daciei după cucerirea romană. „Dacia se mărgineşte la miazănoapte cu acea parte a Sarmaţiei europene care se întinde de la muntele Carpatos până la cotitura pomenită a fluviului Tyras (n.r Nistru) pe lângă râul (Tisza) iar la miazăzi cu acea parte a fluviului Dunărea care merge de la vărsarea râului Tibiscos (n.r. - Timiş) până la Axiopolis, de unde până în pont şi la gurile sale, Dunărea se numeşte Istru. La răsărit Dacia se mărgineşte cu fluviul Istru, de aici şi până la cotitura de lângă cetatea Dinogeţia ”, mai informa Ptolemeu.


Vă recomandăm să citiţi şi:

De ce nu le era dacilor teamă de moarte. Povestea lui Zamolxis, zeul care i-a făcut pe geto-daci să se creadă nemuritori

Fabuloasa comoară a regelui Decebal, ascunsă în apele Sargeţiei. Cât adevăr este în povestea descoperirii ei

Istoria fabuloasă a românilor, relatată de „The Times” în 1867: „Sunt convinşi pe deplin că ei sunt descendenţii puri ai vechilor stăpâni ai lumii!”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: