Cetatea antică interzisă turiştilor cu maşina. Drumul spre situl UNESCO de la Piatra Roşie a fost distrus de viituri
0Localnicii şi turiştii au cerut ajutorul autorităţilor, după ce viiturile din ultimele zile au provocat mari distrugeri, atât pe drumul judeţean de pe Valea Alunului spre cetatea dacică Piatra Roşie, cât şi pe drumul comunal spre aşezarea antică.
Ultimii doi kilometri ai drumului spre cetatea antică Piatra Roşie nu au mai fost accesibili cu autoturismul. Drumul comunal care urcă spre aşezarea dacică s-a surpat în urma viiturilor, iar joi, nici maşinile cu tracţiune 4 x 4 nu mai putau urca sau coborî prin dreptul locului unde calea de acces a fost devastată.
Cei care vor să viziteze monumentul istoric trebuie să lase maşinile la poalele muntelui şi să pornescă pe jos, să treacă peste râpa formată de alunecările de teren şi viituri, şi apoi să îşi continue drumul pe drumul acoperit cu zgură, şi aşa degradat. Primarul comunei Boşorod, Tiberiu Cacuci, spune că joi, după-amiază, s-a deplasat la faţa locului pentru a evalua distrugerile şi pentru a putea fi remediată problema. Şi drumul judeţean de pe Valea Alunului , spre cetatea dacică de la Piatra Roşie, este în mai multe zone aproape inaccesibil.
Povestea sitului UNESCO
Despre Piatra Roşie, istoricii susţin că a fost construită în vremea regelui Burebista. Fortăreaţa a dominat Platoul Luncanilor timp de un secol şi jumătate, fiind distrusă apoi de legiunile romane, în drumul lor spre Sarmizegetusa Regia. După ce a fost nimicită, ruinele ei au rămas peste veacuri, fără ca nimeni să le mai reclădească vreodată. Piatra Roşie a fost mai puţin cercetată de arheologi faţă de celelalte cinci aşezări dacice (Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Băniţa, Căpâlna) incluse, alături de ea, în patrimoniul UNESCO. Cele mai ample săpături arheologice au avut loc timp de două luni şi jumătate în anul 1949.
Potrivit istoricilor, Cetatea Piatra Roşie avea două incinte fortificate, ridicate în perioade diferite şi întinse pe o suprafaţă de 1,2 hectare. A fost intens locuită în antichitate, iar pentru o scurtă perioadă în Evul Mediu, ruinele ei au mai oferit adăpost unor localnici. Însă în aproape întreaga perioadă de la distrugerea ei şi până în prezent, Piatra Roşie a rămas izolată, la adăpostul naturii. Un drum pavat, vechi de două milenii, s-a păstrat într-o formă excepţională pentru timpul scurs de la construirea lui. În cetatea dacică turiştii mai pot găsi urmele unor ziduri de apărare, rămăşiţele unui altar şi o privelişte impresionantă a ţinutului supravegheat în trecut, de la înălţimea ei.
Cetatea Piatra Roşie - Luncani
În prezent, cei care vizitează monumentul de pe culmea satului Alun, ascuns de pădure, pot vedea aici numeroase dovezi de distrugeri: blocuri de piatră sparte şi luate din ziduri, rămăşiţe ale unor focuri de tabără, gunoaie menajere. Cetatea, mai puţin vizitată decât siturile Costeşti şi Sarmizegetusa Regia,a rămas nesupravegheată şi neîngrijită. Locul este năpădit de buruieni, iar rădăcinile copacilor au distrus zidurile. În afara unor indicatoare cu denumirea Piatra Roşie şi a indicatorului „drum pavat”, aşezat în dreptul vechiului drum din incinta aşezării, turiştii nu găsesc explicaţii pentru locul în care au ajuns, chiardacă povestea sa este fasciantă, iar istoria ei, preţioasă.
Vă recomandăm şi:
Mormântul unui personaj misterios, o pivniţă îngropată sub pământ, obiecte rare din ceramică şi sticlă, vechi din secolul al XVIII-lea, au fost scoase la iveală în urma cercetărilor arheologice recente desfăşurate în curtea Castelului Corvinilor din Hunedoara.
Ruinele staţiunii Aquae pot fi văzute şi în prezent în vecinătatea oraşului Călan, însă în ultimii ani autorităţile locale n-au făcut niciun demers pentru a populariza monumentul istoric. Fostele băi termale din vremea dacilor şi romanilor sunt înfundate de gunoaie, iar turiştilor le este aproape imposibil să afle informaţii despre istoria locului.
Băile termale de la Geoagiu au o vechime de circa două milenii, iar în Antichitate, locul era o aşezare luxoasă, destinată celor bogaţi. O dovedesc cele 11 plăcuţe votive din aur şi numeroasele altare dedicate zeităţilor şi nimfelor, care au fost descoperite în ultimele decenii sub ruinele fostului complex de ape termale. Atât pentru istorie, dar mai ales pentru apa de calitate, zeci de mii de români ajung anual în staţiunea Geoagiu.
Se încarcă comentariile...
