Cele mai valoroase comori de galbeni din Sarmizegetusa Regia. Cum au dispărut zeci de kilograme de Lysimahi şi Kosoni

Cele mai valoroase comori de galbeni din Sarmizegetusa Regia. Cum au dispărut zeci de kilograme de Lysimahi şi Kosoni

Zona Sarmizegetusei Regia i-a atras pe căutătorii de comori. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Peste 40 de kilograme de monede Lysimah din aur, valorând mai multe milioane de euro, şi mii de monede Koson au fost descoperite după 1990 de braconierii care au sondat zona Sarmizegetusei Regia. Multe dintre tezaurele din Munţii Orăştiei, învăluite de mister, nu au mai putut fi recuperate până în prezent, după ce au ajuns pe mâna traficanţilor de antichităţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fiecare monedă de tip Lysimah valora până la peste 2.000 de euro, iar în anii 1990 şi 2.000 de astfel de monede antice, sustrase din zona Sarmizegetusa Regia, au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, fără ca autorităţile statului român să le mai poată recupera până în prezent.

În anii 1990, după aproape cinci secole de la cea mai mare descoperire atestată a unui tezaur de monede Lysimah, au fost scoase la suprafaţă primele comori antice preţioase de monede Lysimah. De această dată, echipele de braconieri care au răscolit Sarmizegetusa Regia au scos la iveală zeci de kilograme de aur, în monede Lysimah, alături de alte kilograme de aur dacic, în monedele regelui Koson şi în brăţări spiralice antice. Despre monedele Lysimah experţii afirmau că au fost bătute în secolul I, î. Hr., în monetăriile din Callatis, Tomis şi Histria.

Cel mai valoros tezaur a fost descoperit, susţin anchetatorii, în august 1998, în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei. Conţinea peste 30 de kilograme de stateri Lysimach, Pharnakes şi Asander din aur, bunuri care au fost valorificate la casele de licitaţii din Europa Centrală şi SUA.

Povestea furtului şi traficării comorii începe îi are ca protagonişti pe Darius Baci, un fost miner în Exploatarea auriferă Certej, şi pe prietenul său Mircea Mihăilă, o persoană fără ocupaţie, ambii cu legături în lumea interlopă a Devei.

Un pădurar audiat de anchetatori a relatat că la începutul lunii august 1998, când se afla cu muncitorii la lucrări în pepiniera silvică de la Grădiştea de Munte, i-a văzut într-o seară pe Mircea Mihăilă şi pe Darius Liviu Baci, în stare de bună-dispoziţie, coborând dinspre Sarmizegetusa Regia, din zona „Căprăreaţa”, însoţiţi de doi localnici, luaţi drept călăuze. Fiecare avea câte un rucsac încărcat cu detectoarele şi cu un tezaur monetar. Pădurarul i-a însoţit până la maşini, iar pe drum Darius Liviu Baci i-a spus că au descoperit un tezaur de peste 3000 monede „în Şesul Căprăreţei, chiar lângă cărare”, apoi a scos din rucsac „un pumn de monede din aur”, pe care i le-a arătat, aşezându-le pe acelaşi rucsac, în portbagaj. Conform declaraţiei martorului „cele mai multe monede erau de tipul Lysimach, având pe avers capul unui rege, cu plete mari şi pe revers o zeiţă aşezată pe tron, iar alte monede erau de tipul Pharnakes”.

Comori traficate pe filiera sârbă
în mai - iunie 1999, tezaurul a fost tranzacţionat de Darius Baci şi Mircea Mihăilă cu sârbul Duşan Djuric, la Hotelul Continental din Timişoara, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Tezaurul a fost apoi transportat de intermediarul sârb cu autoturismul său, în loturi de câte 200 - 400 monede, prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac şi a fost valorificat prin alţi intermediarii sârbi unei case de antichităţi din München, colecţionarului Frank Sternberg din Zürich şi altor dealeri din München, Chicago, New York, la preţul de 3.000.000 mărci germane. Abia zece ani ai târziu, un lot de 27 monede Lysimach, din tezaurul furat de cei doi a fost recuperat.

200 de Lysimahi de aur, Sub muchea cetăţii
Potrivit anchetatorilor, în vara anului 1999, Ioan Bodea un muncitor forestier din satul Luncani şi Vioica Luncan, din aceeaşi localitate, au efectuat detecţii în punctul arheologic Dealul Grădiştii – Sub Muchea Cetăţii, iar în apropiere de incinta sacră de la Sarmizegetuza Regia, au localizat un tezaur alcătuit din două brăţări dacice din aur, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint. Comoara a fost ascunsă la domiciliul soţilor Luncan, care apoi au căutat persoane ce puteau să le asigure valorificarea bunurilor pe piaţa neagră a antichităţilor, cerând pentru ele 80.000 mărci, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba iulia. Piesele au fost scoase din ţară de radu Horia Camil şi transportate în SUA.

1000 de monede aproape de incinta sacră
Un alt tezaur de 800 – 1.000 de monede Lysimah ar fi fost descopeit de căutătorii de comori în martie 1999, la 300 metri, nord, de zona sacră a cetăţii Sarmizegetusa Regia. În aceeaşi groapă a braconierii au găsit şi un „şarpe de aur”, precum şi 2.000 monede din argint. În perioada 6-7 aprilie 1999, tezaurul a fost scos din ţară, prin vama Nădlac, fiind ascuns în rezervorul de carburant al autoturismului şi predat unor sârbi în oraşul Szeged, care au plătit pentru monede 640.000 mărci germane.

30 de monede pe Dealul Muncelului

În luna februarie 2013, Adi Stoicoi, un alt localnic din zona Grădiştea de Munte, anchetat pentru infracţiuni contra patrimoniului a descoperit, afirmau anchetatorii, un tezaur de 30 monede din aur, tip Lysimach, în situl arheologic Dealul Muncelului. Cinci dintre stateri au fost recuperaţi de autorităţi în luna aprilie 2013, de la Florin Delinescu, fostul custode al sitului Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care ar fi încercat să le tranzacţioneze ilegal.

Povestea regelui Lysimah
Povestea comorilor Lysimah datează de peste 2.300 de ani, când generalul macedonean luase în stăpânire Tracia. O legendă antică spune că a fost înfrânt de geţi şi nevoit să răscumpere de la aceştia, cu mult aur, fiul luat prizonier. În dorinţa de a se răzbuna, generalul macedonean s-a avântat cu o armată numeroasă în ţinuturile din nordul Dunării. Geţii i-au întins însă o capcană, pustiind locurile pe unde urma să treacă armata condusă de Lysimah. Istoviţi, macedonenii au fost înfrânţi şi luaţi prizonieri. Istoricul antic Diodor din Sicilia relata că Dromichaites a organizat un ospăţ în cinstea adversarilor săi, dorind să îl facă pe Lysimah să se arate recunoscător celor care i-au dăruit viaţa.

Marea comoară de galbeni Lysimah
Scena ospăţului s-a petrecut în misterioasa cetate Helis a geţilor. Locul nu a mai fost amintit în documentele vremii, în schimb autorii antici au vorbit tot mai des de Sarmizegetusa Regia, noul centru economic al Regatului Dac. La aproape două milenii de la acest episod, nu departe de Sarmizegetusa Regia, în râul Sargeţia (Strei) a fost descoperit primul mare tezaur de monede Lysimah din istorie. Povestea comorii a fost legată de informaţia că înainte ca Dacia să fie cucerită de romani, Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor în albia râului. Comorile lui Decebal ar fi fost descoperite, după ce regele dac a fost trădat. Dar nu toate. La mijlocul secolului al XVI-lea, un tezaur extrem de valoros a fost găsit de localnici, în râul Strei.

„Mai frumoasă istorie scrie Lazie (n.r. Wolfgang Lazius, umanist austriac) despre nişte români şi o parte a visteriei de Decebal ascunse supt albia Streiului, celei neaflate de împăratul Traian, zicând: o parte a vistieriei acestuia, mai înainte de opt ani (Lazie scrie în anul 1551), în numitul râul Sargeţiei, pre care romanii îl cheamă Streiu, s-au aflat prin întâmplare acestea: mergea nişte pescari români cu şeicile din Mureşu în Streiu şi, legându-şi luntrile cu un trunchiu, au zărit că sclipeşte ceva. Vrând să scoată din apă aceea ce stricase prin rădăcinile lemnului şi cercând mai de adinsul, au aflat şi mai mulţi galbeni, mai cu seamă de ai lui Lisimahu, craiul Traciei, cu inscripţie grecească. Cum am înţeles din oameni vrednici de credinţă, la 400.000 de galbeni şi mulţi sloi (n.r. piese) de aur au aflat. Ducându-i acasă şi împărţindu-i pescarii între sine, unii dintre dânşii au mers la Bălgradul Ardealului (n.r. Alba Iulia) şi întrebând pe argintari de cât preţ ar fi, acela s-a vestit lucrul. Şi George Monahul sau Martinusie (n.r. George Martinuzzi), carele ca un tutor al lui Ioan Zapolia cârmuia Ardealul, a început a căuta după pescari. A şi luat multe mii de la unii pescari şi multe mii au găsit în numita boltiţă. Dar ceilalţi pescari, prinzând de veste, au încărcat câteva care şi au trecut în Moldova”, relata Gheorghe Şincai, în Hronica Românilor.

Povestea comorii descoperită în Strei în urmă cu aproape cinci secole a fost privită cu mult interes de istorici. Unii cercetători au susţinut că a fost puţin probabil ca tezaurul să fi fost găsit în albia Streiului, ci mai degrabă în vecinătatea cetăţilor dacice. Potrivit documentelor vremii, citate de cercetătoarea Iudita Winkler, oamenii care au descoperit tezaurul „locuiau în Grădişte, sat mic, lângă un vechi oraş, iar la tezaur s-a aflat şi o mare cantitate de pIăci neştanţate şi guvernatorul Transilvaniei i-a trimis lui Ferdinand două mii de Lysimachei. Într-o altă variantă, dată de M. MiIles, ca loc de descoperire se indică tot râul Strei”, se arăta în articolul „Consideraţii despre moneda Koson”.

Kosonii, aproape la fel valoroşi
La fel de importante au fost considerate descoperirile tezaurelor de kosoni, de după 1990. Potrivit cercetătorilor, staterii din aur descoperiţi doar la Sarmizegetusa şi în împrejurimle celorlalte cetăţi dacice au fost emişi în timpul domniei regelui Koson (Cotiso), urmaş lui Burebista, în prima jumătate a secolului I înainte de Hristos.

Monedele dacice cântăresc în jur de opt grame, au fost bătute la cald şi au o figuraţie inspirată de cea a denarilor romani. Pe aversul kosonilor este reprezentat un vultur aşezat pe o ghioagă, care ţine într-una din gheare o cunună cu lauri, iar pe reversul monezilor sunt înfăţişate trei personaje a căror costumaţie seamănă cu cea a demnitarilor romani din trecut. Staterii sunt inscripţionaţi însă cu litere greceşti, însă istoricii susţin că au fost bătuţi pe teritoriul Daciei, în zpna Munţilor Orăştiei. „Moneda cu legenda Koson, deosebindu-se prin stilul ei de emisiunile romane şi fiind atestată numai prin descoperiri de pe teritoriul Daciei, trebuie considerată ca o emisiune locală, care ne indică o alianţă a regelui Coson cu Brutus. Emiterea ei începe ca atare în anul 43 î.Hr., extinzându-se asupra unei perioade de relativ scurtă durată, dar neprecizabilă”, scrie Iudita Winkler, în articolul „Consideraţii despre moneda Koson”.

De-alungul timpului, mai multe descoperiri de monede Koson au fost atestate în zona Munţilor Orăştiei, cele mai importante fiind de la sfârşitul secolului al XVIII - lea şi de la începutul secolului al XIX - lea.

3.000 de monede Koson, găsite de un localnic
Prima căldare de Kosoni, a cărei descoperire este atestată după anul 1990, a fost descoperită în 1996 de un localnic, Burelu, în zona aşezării „Feţele Albe” - Dealul Muncelului (Dealul Bodii). „După anul 1996, când a fost localizat şi sustras tezaurul de 3000 monede Koson, mai mulţi membri ai lumii interlope din municipiul Deva, care aveau preocupări privind schimbul valutar ilegal, cămătăria etc., încurajaţi şi de cererea de pe piaţa „neagră” a antichităţilor, au început să exploateze noua oportunitate de îmbogăţire rapidă”, informau anchetatorii.

Circa 700 de monede tip Koson de argint au fost descoperite în vara anului 1999, la poalele Sarmizegetusei Regia, de Ioan Bodea şi Violeta Luncan, alături de două brăţări dacice din aur şi 200 monede Lysimach din aur.

O altă grupare de braconieri, sprijinită de localnici, a descoperit în martie 1999, în situl arheologic Sarmizegetusa Regia – Muchea Cetăţii, o brăţară spiralică şi 800 monede Koson din aur, 2000 de monede din argint, în valoare de peste un milion de euro.

O altă descoperire, susţineau anchetatorii, a avut loc în perioada 16-17 iunie 2007, în situl arheologic Vârful Muncelului, tezaurul fiind compus din 1200 monede Koson din aur, o pereche de brăţări spiralice din aur, un vas ceramic conţinând ceară, în valoare de peste 1.500.000 de euro.


Vă recomandăm şi:

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

Autorităţile statului român au intrat, în urmă cu şapte ani, în posesia unei comori de peste un kilogram de aur, în monede Koson, pe care un hunedorean care s-a recomandat „de bună credinţă” a predat-o. Personajul misterios s-a dovedit a fi un traficant de comori, care a participat la înstrăinarea altor tezaure valoroase, nemulţumit de oferta autorităţilor.

VIDEO Secretul celor 139 de Kosoni din aur găsiţi de copii într-o vizuină a fost aflat în anchetarea lui Adrian Stoicoi

Adrian Stoicoi, arestat preventiv într-un dosar în care a fost acuzat de infracţiuni legate de traficul de tezaure antice, a contestat decizia Judecătoriei Alba Iulia. Dosarul va fi soluţionat luni de Tribunalul Alba. Anchetarea sa are legătură cu găsirea unei comori de 139 de monede dacice din aur, tezaur descoperit de trei copii într-o vizuină de vulpe şi predat autorităţilor.

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Cel mai mare tezaur de monede antice din aur, descoperit în ultimul secol în România, a rămas de negăsit la aproape două decenii de la data în care a căzut în mâinile traficanţilor. Darius Liviu Baci şi Mircea Mihăilă, cei doi căutători de comori norocoşi, s-au îmbogăţit de pe urma vânzării celor peste 30 de kilograme de aur în monede antice.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările