Cele mai rele însuşiri ale geţilor care ar fi oripilat lumea modernă: soţiile folosite ca sclave, zeii îmbunaţi cu sacrificii umane

Cele mai rele însuşiri ale geţilor care ar fi oripilat lumea modernă: soţiile folosite ca sclave, zeii îmbunaţi cu sacrificii umane

Bustul unui dac. FOTO: cunoastelumea.ro

Autorii antici i-au descris în nuanţe sumbre pe geţi, uimiţi de ritualurile şi obiceiurile sălbatice ale acestora. Viaţa conjugală, sacrificiile umane sângeroase şi viclenia le erau ieşite din comun.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aproape 300 de scrieri provenite de la autorii din Antichitate care vorbeau despre geţi şi daci au fost identificate de-a lungul timpului, potrivit unor istorici ca Alexandru Papadopol Calimah, însă multe au pierit încă dinainte de a fi cunoscute, rămânând doar dovezi despre existenţa lor. Izvoarele scrise păstrate dezvăluie modul de viaţă al locuitorilor antici, însă unii autori i-au puus într-o lumină mai puţin favorabilă. Iată câteva dintre portretele negative ale strămoşilor noştri, zugrăvite în mărturiile antice:

Cei mai destoinici erau ucişi pentru a deveni nemuritori
La un mileniu şi jumătate de la mărturia istoricului Eneas din Gaza despre geţi, practicile remarcate de autorul antic au devenit cu totul inacceptabile în epoca modernă, indiferent de motivul lor: „Geţii sugrumă pe cei mai frumoşi şi mai buni dintre ei şi îi fac astfel nemuritori, după părerea lor”, informa istoricul Eneas din Gaza. Şi prizonierii de război erau sacrificaţi, pentru a face pe plac zeilor. „Pe acest Marte, goţii totdeauna l-au înduplecat printr-un cult sălbatec, căci victimele lui au fost prizonierii ucişi, socotind că şeful războaielor trebuie împăcat prin vărsare de sînge omenesc”, scria Iordanes, în Getica.

Făceau sacrificii umane pentru împăcarea zeilor
Una dintre cele mai faimoase mărturii antice despre geţi, datează din urmă cu două milenii şi jumătate. Istoricul Herodot a descris ritualul sângeros prin care strămoşii noştri îşi îmbunau zeii, trimiţându-le emisari. Aleşii erau nevoiţi să moară pentru liniştea comunităţii. „Trimiterea solului se face astfel: câţiva dintre ei, aşezându-se la rând, ţin cu vârful în sus trei suliţe, iar alţii apucându-l de mâini şi de picioare pe cel trimis la Zamolxis, îl leagănă de câteva ori şi apoi, făcându-i vânt, îl aruncă în sus peste vârfurile suliţelor. Dacă, în cădere, omul moare străpuns, rămân încredinţaţi ca zeul le este binevoitor; dacă nu moare, atunci îl învinuiesc pe sol, hulindu-l că este un om rău; după ce aruncă vina pe el, trimit pe un altul”, informa Herodot, în Istorii.

Viciul beţiei, retezat de Burebista
Unii autori antici au susţinut că triburile tracice care au trăit şi pe actualul teritoriu al ţării aveau viciul beţiei, vinul fiind una dintre mărfurile cele mai căutate de daci, în schimburile comerciale pe care le făceau cu grecii. „Tracii beau vin neamestecat deloc şi îl împrăştie pe hainele lor, atât femeile cât şi bărbaţii şi îl împrăştie pe hainele lor, socotind că este o deprindere frumoasă şi aducătoare de fericire”, afirma filosoful antic Platon. Regele Burebista a fost cel care i-a înălţat pe geţi, obligându-i să sea abţină de la plăcerea vinului, afirma istoricul Strabon, în Geografia. Burebista a sfârşit ucis în urma unui complot. „Locuitorii petrec la joc lunga noapte de iarnă şi le face plăcere să prepare, din orz fermentat şi din fructe acre de sorb, o băutură ce seamănă cu vinul. Un asemenea neam de oameni neînfrânaţi sălăşluieşte sub cele şapte stele”, relata şi poetul latin Vergilius. Potrivit lui Mircea Eliade, dacii şi sciţii, precum şi alte triburi tracice, cunoşteau mijlocul de a ajunge la extaz prin fumul de cânepă. Autorii antici susţineau că tracii, în timpul ospeţelor, aruncau în foc seminţe al căror miros provoacă o veselie asemănătoare cu beţia, potrivit istoricului Ion Horaţiu Crişan.

Îşi tratau nevestele ca pe sclave
Detalii bizare despre viaţa conjugală a geţilor au oferit mai mulţi autori antici. Heraclid din Pont, un filosof care a trăit în secolul IV-lea î. Hr., era uimit de modul în care femeile erau tratate. „Fiecare se căsătoreşte cu trei şi patru femei. Sunt unii care au şi 30 de soţii. Ei le folosesc ca pe nişte sclave. Au legături trupeşti cu numeroase femei şi se unesc cu ele pe rând. Femeia spală şi serveşte pe bărbatul cu care a trăit. Cele mai multe, după împreunare, se culcă pe pământ. La moartea bărbatului, femeile sunt moştenite, întocmai ca şi celalelte lucruri”, informa Heraclid din Pont, potrivit autorilor volumului „Izvoare privind istoria României” (Editura Academiei R.P.R. - 1964). Despre agatârşi, populaţie care a trăit în Transilvania, în urmă cu două milenii şi jumătate, Herodot afirma că „au în devălmăşie neveste, ca să fie fraţi cu toţii şi, înrudindu-se, să nu mai existe la ei nici pizmuire, nici vrăjmăşie”.

Romanii nu aveau încredere în ei
Geţii din vremea istoricului Herodot „erau cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”, însă urmaşii lor de peste secole erau priviţi cu neîncredere de romani. Decebal era considerat cel mai viclean dintre duşmanii Romei şi şi-a dovedit însuşirea în timpul războaielor daco-romane. După ce armata împăratului Traian a ocupat mai multe cetăţi dacice, Decebal a solicitat din oprirea războiului, acceptând condiţiile drastice impuse de romani. „Merse la Traian, căzu la pământ spre a i se închina şi azvîrli armele”, informa autorul latin Dio Cassius. Condiţiile de pace încheiate nu au fost respectate însă de Decebal. „Dar când i s-a anunţat că Decebal în multe privinţe nu respectă tratatul, ci îşi pregăteşte arme, primeşte fugari, reface întăriturile, trimite soli la vecini şi aduce pagube celor ce mai înainte nu se înţelegeau cu el, iar iazigilor le-a smuls un ţinut, senatul decretă că Decebal este din nou vrăjmaş, iar Traian însuşi, fără să lase conducerea altor generali, porni din nou cu război împotriva aceluia”, informa Dio Cassius. Regele dac a plănuit asasinarea lui Traian. „Prin forţă Decebal n-a izbutit. Dar era cît pe aci să-l ucidă pe Traian prin vicleşug, întinzându-i o cursă”, informa autorul latin.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Secretele celor 30 de triburi din Dacia: ce ascundeau războaiele dintre buri şi romani, cine au fost dacii liberi şi ce nume ciudate aveau strămoşii noştri

10 lucruri puţin ştiute despre Decebal, ultimul rege al Daciei. De ce era renumit drept cel mai temut duşman al Romei Antice

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările