Cele mai impresionante necropole antice din lume. Mormintele regale pline de bogăţii care nu au putut fi scoase la iveală

Cele mai impresionante necropole antice din lume. Mormintele regale pline de bogăţii care nu au putut fi scoase la iveală

Mormântul regelui get de la Sveştari, Bulgaria.

Necropolele antice au fost de-a lungul timpului locurile multora dintre cele mai preţioase descoperiri arheologice şi continuă să fascineze lumea prin misterele lor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Civilizaţiile antice acordau o mare importanţă ritualurilor legate de înmormântare, iar unele dintre ele au lăsat posterităţii necropole impresionante. Iată câteva dintre acestea.

Mormântul ascuns din oraşul soarelui
Teotihuacan (Mexic) a fost cel mai mare oraş antic din America Centrală. În grandioasa metropololă  locuiau în urmă cu aproape două milenii 200.000 de oameni. Una dintre cele mai impresionate construcţii din „oraşul zeilor” sau „oraşul soarelui”, aşa cum a fost numit de azteci, este piramida Şarpelui cu Pene.

La o adâncime de 18 metri sub piramidă arheologii au descoparit intrarea într-un tunel secret. Au săpat ani în şir, până în 2015, când au ajuns la capătul tunelului lung de peste 100 de metri. Aici au dat de o încăpere misterioasă, sigilată vreme de 1.800 de ani, în care au găsit mercur lichid. Prezenţa metalului toxic în încăpere ani le-a indicat specialiştilor că se află aproape de ceea ce sperau să găsească: prima cameră mortuară regală din metropola aztecă. Căutarea mormântului regal continuă şi în prezent. În zona centrală a oraşului, înconjurat de temple, se află „Bulevardul morţilor”, cu o lungime de patru kilometri şi o lăţime de 40 de metri.

Mormintele luxoase ale faraonilor
Valea Regilor (Egipt) a fost în urmă cu peste trei milenii locul sacru unde marii faraoni egipteni au ales să fie înhumaţi. Mormintele pline de bogăţii, unele ascunse în încăperile secrete ale piramidelor, au fost jefuite cu timpul, însă unul a supravieţuit secolelor fără să fie cunoscut până la descoperirea sa de la începutul anilor 1920. Camera funerară a faraonului Tutankamon a fost găsită de o echipă de arheologi condusă de Howard Carter şi patronată de lordul englez Carnarvon.

Acesta din urmă ar fi căzut pradă „blestemului faraonilor” şi a murit la scurt timp. Mormântul, deşi de mici dimensiuni, a reprezentat o descoperire epocală. Cuprindea peste 5.000 de obiecte antice preţioase, printre care sarcofagul de aur, o mască mortuară, tronuri, arcuri, trâmbiţe, potire, sandale, vin, lenjerie. În centrul încăperii secrete se afla mumia tânărului faraon, a cărui moarte a făcut decenii în şir obiectul unor studii ştiinţifice. Piramidele egiptene, mumiille şi monumentele impunătoare dedicate zeităţilor au putu crea impresia că în Egiptul Antic, oamenii erau foarte preocupaţi de moarte. Unii istorici susţin că modul de viaţă al egiptenilor şi obiceiurile lor privind înmormântările erau pentru a glorifica viaţa. Multe dintre ilustraţiile din mormintele faraonilor au fost dedicate celebrării vieţii, a agriculturii, pescuitului şi vânătorii, iar podoabele scumpe îngropate alături de ei îi ajutau, potrivit credinţei lor, să ajungă în viaţa de apoi unde şi-ar fi continuat activităţile pe care le-au făcut în timpul vieţii. Mumificarea era o metodă de a păstra corpul într-o stare cât mai aproape de cea a fiinţelor vii, arătau specialiştii.

Mausoleul împăratului Qin
Mausoleul împăratului Qin Shi Huang, descoperit în 1974 în China, de câţiva săteni, datează din anii 210 î.Hr, şi se numără printre cele mai impresionante complexe funerare din lume. Se întinde pe o suprafaţă de aproape 100 de kilometri pătraţi şi conţine, nu doar mormintele familiei regale, dar şi gropi comune în care au fost depuse trupurile celor care au muncit la construirea complexului. Mausoleul a devenit renumit mai ales prin armata de soldaţi de teracotă, cu peste 8.000 de războinici reprezentaţi în mărime naturală, ce se numără printre marile mistere ale Antichităţii.

Tot aici au fost găsite căruţe şi cai de bronz şi nenumărate podoabe de aur şi argint. Palatul subteran în care se presupune că se află mormântul împăratului Qin nu a fost excavat încă. Arheologii nu dispun de tehnologia necesară pentru a pătrunde în interior, fără a produce daune.  Au constatat că în interiorul construcţiei misterioase s-ar afla, printre numeroasele vestigii preţioase, şi o cantitate impresionantă de mercur, metalul lichid care ar fi fost folosit de constructorii antici pentru a recrea râuri şi lacuri din China, pe placul faimosului Qin. De-a lungul timpului au fost inventariate peste 50.000 de artefacte în complexul funerar al împăratului chinez.

Valea regilor traci şi mormântul getic
Valea regilor traci aflată la sud de Dunăre este locul celor mai impresionante morminte antice din Bulgaria. Pe dealurile bătute de soare ies la iveală peste 100 de tumuli funerari, în care au fost depuse trupurile căpeteniilor trace, în urmă cu mai mult de 2.300 de ani. Unul dintre cele mai impresionante morminte se află în vecinătatea satului Sveştari, iar unii istorici susţin că i-a aparţinut regelui get Dromichete. Movila cu trei încăperi subterane, considerată un mormînt getic din vremea în care această populaţie se afla la apogeul dezvoltării sale, a fost cercetată din 1982.

Specialiştii au susţinut că reprezintă o imagine relevantă a civilizaţiei trace, prin picturile sale murale, unice, cu cele zece cariatide, pe jumătate figuri feminine sculptate în relief, pe jumătate plante, cu imaginile zugrăvite în culori ocru, maro, albastru, roşu şi lila, bine conservate. La Şveştari, arheologii au mai descoperit o comoară semnificativă, care conţinea un inel de aur, 44 de figurine şi 100 butoni de aur, găsite în zona celor 150 de morminte din secolul al IV-lea î. Hr. Necropola se află în patrimoniul UNESCO. În ultimele cinci secole dinaintea erei noastre, susţin specialiştii, cel mai obişnuit ritual de înmormântare la populaţiile tracice implica incinerarea cadavrelor. Istoricul antic Herodot arăta modul în care populaţiile trace, inclusiv cele de pe actualul teritoriu al ţării noastre, îşi luau adio de la decedaţi: „Înmormântările celor cu stare se fac astfel: ţin mortul la vedere timp de trei zile şi, după ce jertfesc animale de tot soiul, benchetuiesc, jelindu-l mai întâi; apoi îl înmormântează arzându-l sau, în alt chip, îngropându-l în pământ; iar după ce înalţă, mormântul, rânduiesc întreceri de tot soiul, în care cele mai mari răsplăţi sunt statornicite, pe bună dreptate, pentru lupta corp la corp”, informa Herodot.

Necropla copiilor
Zeci de necropole din antice au fost cercetate pe teritoriul actual al României. Una dintre cele mai fascinante se află în apropiere de Castelul Corvinilor, pe Dealul Sânpetru din Hunedoara, o aşezare importantă încă din Epoca Fierului. În anii 2000, arhelogii din Hunedoara şi Sibiu au scos la iveală o necropolă în care au fost găsite morminte dacice de copii bine conservate, din secolul I, după Hristos. Cimitirul dacic conţinea 30 de depuneri, în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de indivizi, din care marea majoritate erau copii sub şase ani, iar 20 dintre cei înhumaţi aveau mai puţin de un an, susţineau arheologii. Doar adulţii fuseseră incineraţi înainte ca rămăşiţele lor să fie înhumate.


Vă recomandăm şi:

Enigmele matriţei din Sarmizegetusa Regia: de unde provin lupii înaripaţi şi ce simbolizează fioroşii grifoni, ilustraţi pe artefactul antic, unic în lume

Cum au cosmetizat comuniştii vestigiile de la Sarmizegetusa Regia pentru Nicolae Ceauşescu. Intervenţia brutală a pervertit esenţa celebrei aşezări dacice

Obiceiurile erotice ale strămoşilor noştri: femeile sarmaţilor ucideau pentru sex, soţiile tracilor erau sclave sexuale, geţii îşi luau câte 30 de neveste

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: