Ce nume purtau dacii: Geta şi Davos, cele mai frecvente denumiri date sclavilor aduşi din Dacia. Decebal şi Zamolxis, printre cele mai menţionate personaje

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peste 1100 de antroponime dacice şi 900 de toponime s-au păstrat din surse antice, potrivit unor cercetători ai istoriei popoarelor antice. Unele dintre ele au fost identificate pe inscripţiile de pe cioburile şi bucăţile de piatră (ostracon) descoperite pe teritoriul fostului Imperiu Roman. Alte nume au provin din surse literare.

Cele mai cunoscute nume de geto-daci păstrate sunt cele ale zeităţilor şi regilor din perioada antică. Numele conducătorilor geţi, menţionaţi potrivit izvoarelor istorice şi literare sunt următoarele: Charnabon, Rex Histrianorum (conducătorul Histriei), Cothelas, Dual, Rhemaxos, Moskon, Dromichaetes, Zalmodegicus, Rubobostes, Oroles, Dicomes, Rholes, Dapyx, Cotiso, Zyraxes, Burebista, Deceneu, Comosicus, Scorilo, Coson, Duras, Decebal. Mai sunt menţionaţi şi regele scit Spargapeithes, şi conducătorul costobocilor Pieporus, dar şi conducătorii Daciei după războaiele daco-romane: Regalianus, Tarbus, Thiamarkos. Cel mai vechi nume al unui rege din Dacia, Charnabon, a fost menţionat de dramaturgul atenian Sofocle (497 – 405 î.Hr.), într-un fragment păstrat din tragedia Triptoleum: „Charnabon, care în timpurile de faţă domneşte peste geţi”, scria atenianul.

Dintre zeităţile dacilor, cea mai frecvent menţionată de autorii antici a fost Zamolxis. „Se spune că un get cu numele Zamolxis ar fi fost sclavul lui Pitagora şi că ar fi deprins de la acesta unele cunoştinţe astronomice, iar o altă parte ar fi deprins-o de la egipteni, căci cutreierările sale l-ar fi dus până acolo”, afirma Strabon, un mare istoric al Antichităţii. Gebeleizis (Nebeleizis) a fost menţionat de asemenea, de mai mulţi autori antici, ca zeul cerului furtunos al dacilor. Sunt frecvente şi menţiunile zeităţii Bendis, dar şi ai marilor preoţi Deceneu, Zeuta, Derzelas, Dabatopeios şi a cavalerului trac Heros.

Geta şi Davos, numele date sclavilor daci
Potrivit istoricului Ion Horaţiu Crişan, un nume comun la geţi, regăsit în operele anticilor greci şi latini era Daos (Davos sau Davus). „Vorbind despre daci, Strabon ne spune: „A existat şi o altă împărţire a teritoriului chiar din cele mai vechi timpuri: căci pe unii îi denumesc daci, iar pe alţii geţi. Geţii sunt cei care se întind spre Pont şi spre răsărit, iar dacii cei care locuiesc în partea opusă, spre Germania şi spre izvoarele Istrului. Socot că ei se numeau în vechime Daoi. De aici şi numele de sclavi Geta şi Davos, obişnuit la antici. Această presupunere merită mai multă crezare decât aceea potrivit căreia numele ar fi venit de la sciţii dai, care locuiesc prea departe, lângă Hyrcania. Şi nu pare de crezut să se fi adus de acolo sclavi în Attica. Într-adevăr, atenienii îi numeau pe sclavii lor după numele neamurilor de unde îi aduceau”. Ipoteza lui Strabon a fost acceptată de cei mai mulţi dintre învăţaţii moderni, care presupun că daos, numele vechi, se transforma în dakos”, relata Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Spiritualitatea geto-dacilor” (Bucureşti, 1984).

Numele dacilor de pe cioburile antice
Multe dintre numele de daci au fost descifrate pe ostraconuri (cioburi) şi se referă la denumirile unor soldaţi recrutaţi în garnizoanele şi legiunile romane, de pe întreg teritoriul fostului Imperiu Roman. Astfel de inscripţii au fost descoperite în urma săpăturilor aheologice din estul Egiptului, dar şi în siturile romane din Britania. Cele mai frecvente sunt: Avizina, Bastiza, Biciclis (un general din vremea lui Decebal), Blegissa (numele unui soldat dac, descoperit pe un ostracon, în estul Egiptului), Blaesus, Blaikisa, Brasus (menţionat pe o inscripţie din Apulum), Dablosa, Dadas (numele unui soldat), Dadazi, Daizus (nume regal dacic), Damanais (soldat), Dardanos, Dardiolai, Decibalus (copilul unui etnic dac, care făcea parte dintr-o garnizoană romană), Denzibalos,  Denzibalus, Dekinais, Dida, Didas, Diegis, Diengis, Dieri, Diernais, Diourdanos, Diurpaneus (rege), Dourpokis, Dotos, Dotouzi, Drilgisa, Kaigiza, Komakiza, Komozoi, Mucapor, Mucatra, Natoporus, Oroles sau Orola (rege), Petipor (nume princiar), Pouridour, Rescuturme, Rigozus, Rolouzis, Scorylo (general dac), Thiamarkos, Thiaper, Tiati, Tiatitis, Tsinna, Zinnas, Sinna, Vezina, Zia (numele unei prinţese), Zyraxes (rege).


Vă recomandăm şi:

Ce ştiau strămoşii noştri despre ştiinţă. Dacii cunoşteau medicina, astronomia, se vindecau cu ajutorul plantelor şi erau experţi în otrăvuri

Dacii aveau cunoştinţe de astronomie, medicină şi botanică, iar preoţii lor ştiau să folosească plantele vindecătoare, dar şi otrăvurile. Unii istorici afirmau că vracii care au trăit pe teritoriul României în Antichitate erau capabili să realizeze intervenţii chirurgicale dificile, unele chiar pe craniu.

Zece mărturii istorice despre strămoşii noştri daci: erau barbari, se credeau nemuritori. De ce au fost numiţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci“

Herodot i-a numit pe daco-geţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”; în schimb, poetul latin Ovidius s-a arătat necruţător faţă de băştinaşii de pe malul Mării Negre, în mijlocul cărora fusese exilat. Îi numea sălbatici. O serie de mărturii istorice conturează portretul strămoşilor noştri din Antichitate.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite