Cazul revoltător al marii tragedii de pe halda de zgură. Familiile oamenilor ucişi aşteaptă de 8 ani să li se facă dreptate

Cazul revoltător al marii tragedii de pe halda de zgură. Familiile oamenilor ucişi aşteaptă de 8 ani să li se facă dreptate

FOTO: ARHIVĂ.

Timp de şase ani, dosarul celei mai mari tragedii petrecute pe halda de zgură a Hunedoarei a aşteptat finalizarea în sertarele Parchetului. Ancheta a scos la iveală amănunte puţin cunoscute despre calvarul muncitorilor trimişi să lucreze în locuri extrem de periculoase.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cea mai mare tragedie petrecută în ultimii ani pe halda de zgură a Hunedoarei a avut loc în 25 noiembrie 2011, când doi muncitori au murit striviţi în timpul unei alunecări de teren. Cu câteva săptămâni înaintea ei, unii dintre angajaţii de pe halda de zgură relatau, sub anonimat, într-un articol publicat de adevarul.ro, despre riscurile la care sunt supuşi şi despre modul cum patronii lor reuşeau să înşele vigilenţa autorităţilor venite în control. Mărturiile lor s-au confirmat în urma anchetei procurorilor. De asemenea, tot înaintea tragediei, adevarul.ro informa despre reclamaţiile localnicilor care s-au plâns Gărzii de Mediu că trăiesc cu teama unor alunecări de teren. Oamenii erau contrazişi de şeful Gărzii de mediu din acea vreme, Cristian Moldovan, care susţinea că reclamaţiile lor nu s-au confirmat şi că lunar au loc monitorizări ale haldei de zgură. Temerile localnicilor s-au adeverit însă o dată cu tragedia celor doi muncitori.

Şase ani de aşteptare în sertar
Dosarul penal al tragediei din 2011, în urma căruia afaceristul Gheorghe Uscatu, patronul societăţii care exploata atunci halda de zgură a fost acuzat de ucidere din culpă, a aşteptat şase ani în sertarele Parchetului de pe lângă Judecătoria Hunedoara, înainte de a fi trimis în instanţă. A ajuns pe rolul Judecătoriei Hunedoara abia în noiembrie 2017, iar recent, magistraţii l-au condamnat pe Gheorghe Uscatu, dar şi pe un subaltern de-al său, la trei ani de închisoare, cu suspendare. Sentinţa a fost contestată, iar procesul s-a mutat în prezent la Curtea de Apel Alba Iulia. Ancheta a scos la iveală detalii revoltătoare despre modul în care a fost exploatată halda de zgură a Hunedoarei, una dintre cele mai profitabile afaceri derulate în municipiu.

Halda de zgură Buituri este amplasată pe partea dreaptă a râului Cerna la est de grupul de laminoare Peştiş al combinatului şi la nord-est de municipiul Hunedoara în zona numită Buituri. Exploatarea ei a început în anul 2002, când reprezentanţii combinatului siderurgic au concesionat un perimetru al acesteia unor firme private care exploatau zgura în vederea valorificării haldei prin procesare, sub formă de fier metalic şi zgură ferizată pentru sectorul siderurgic şi zgură deferizată pentru sectorul construcţiilor, a materialelor de construcţii. Gheorghe Uscatu era patronul societăţii care lucra pe halda de zgură, iar Petru Clep, subalternul său, era conducătorul echipelor de lucru. Activitatea de exploatare a haldei de zgură consta în dislocarea mecanică a zgurii prin utilizarea excavatorului, condus de un mecanic de utilaj terasier, deversarea zgurii din cupa excavatorului pe berma de lucru, în lateralul excavatorului, unde muncitori necalificaţi efectuau o sortare manuală a scoarţei metalice din zgură. Se efectua exploatarea pe halda de zgură în mai multe echipe formate dintr-un mecanic de utilaj terasier (excavatorist) şi, de regulă, doi muncitori necalificaţi, se arată în dosar.

Cum înşelau vigilenţa autorităţilor
„La începutul lunii noiembrie 2011, din dispoziţia verbală a inculpatului Uscatu Gheorghe, şeful de echipă a repartizat pe frontul de lucru aflat pe berma de la cota + 272,25 metri, zonă care nu era prevăzută în preliminarul de exploatare, o echipă de lucrători şi excavatorişti. Această zonă făcea parte din suprafaţa concesionată către combinat, însă nu a fost cuprinsă în preliminarul de exploatare pentru anul 2011, deoarece în anul 2008 a avut loc o alunecare masivă de zgură pe haldă, iar zona respectivă era instabilă şi nu prezenta siguranţă în vederea exploatării”, se arăta în dosar. Acest lucru era cunoscut de Gheorghe Uscatu. „Pe halda de zgură se efectuau periodic mai multe controale, atât de către reprezentantului combinatului, cât şi de reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara. În momentul în care cei menţionaţi intrau pe teritoriul haldei de zgură, inculpaţii erau anunţaţi, astfel că dădeau dispoziţie ca muncitorii să se retragă din frontul de lucru aflat pe berma de la cota + 272,25 metri, într-o altă zonă, care se afla cuprinsă în preliminarul de exploatare, iar după ce se efectua controlul, inculpaţii le solicitau muncitorilor să revină pe frontul aflat pe berma de la cota + 272,25 metri şi să îşi reia activitatea de excavare”, se arată în dosar.

Tragedia din noiembrie 2011
În 25 noiembrie 2011,după terminarea pauzei de masă, echipele de lucru şi-au reluat activitatea de excavare pe frontul de lucru aflat pe berma de la cota + 272,25 metri. „În jurul orei 13.00, în timp ce excavatoristul B.T. excava zgura, s-a produs o surpare a taluzului din frontul de lucru, care a alunecat şi a acoperit excavatorul până la nivelul cabinei, spărgând geamurile şi blocând braţul utilajului în zgură. Muncitorii au fugit până într-un loc sigur. Gheorghe Uscatu a fost sunat de şeful de echipă şi informat despre surparea taluzului şi blocarea unui utilaj, fiind asigurat că nu sunt alte probleme şi că excavatorul va fi scos din zgură”, se arată în dosar.
Unul dintre muncitori a observat că surparea malului nu se oprise complet, aceasta continuând să alunece şi l-a informat sub acest aspect pe şeful său, căruia i-a spus că nu vrea să se apropie, însă acesta a insistat să fie deblocat excavatorul. În acest sens s-au deplasat la excavatorul blocat alţi muncitori cu trei utilaje. În acest timp, cei doi muncitori se aflau în dreptul cabinei excavatorului blocat în zgură, lângă braţul acestuia, pe care încercau să îl deblocheze cu unelte de mână.

„În jurul orei 14.00, în timp ce muncitorii continuau activităţile de deblocare a excavatorului, s-a produs o nouă surpare masivă a malului taluzului. Un angajat  a observat alunecarea masivă zgurii şi i-a atenţionat pe ceilalţi muncitori să fugă. Oamenii au fugit în direcţia opusă malului, spre o zonă sigură, însă având în vedere poziţionarea muncitorilor Ospir şi Bărăgan în faţa excavatorului blocat iniţial, aceştia nu au mai avut timpul necesar pentru a fugi din faţa alunecării malului, fiind acoperiţi de zgura surpată. Unui alt angajat care se afla în cabina excavatorului în momentul surpării, i-au fost prinse picioarele în zgură, fiind surprins de zgura care a spart geamurile cabinei şi a intrat în interior. A fost eliberat din zgură şi scos din cabină. Iar un alt muncitor a fost surprins de zgură în timp ce fugea în direcţia opusă, fiind aruncat pe o denivelare, urmare a cărui fapt a suferit mai multe leziuni la nivelul picioarelor”, arătau anchetatorii.

Îngropaţi în zgură
După ce alunecarea taluzului s-a oprit, iar praful s-a risipit, oamenii au observat lipsa celor doi muncitori. Aveau să fie găsiţi morţi, îngropaţi la doi metri sub malul de zgură. Prin procesul verbal de cercetare la faţa locului s-a stabilit că „înălţimea peretelui haldei, în zona în care au fost surprinse escavatoarele era de circa 30 de metri, deasupra acestuia aflându-se o altă platformă, peretele haldei, în partea superioară stânga fiind concav iar în continuare este abrupt, perpendicular cu platforma, observându-se că această porţiune de perete s-a prăbuşit la baza lui, în formă semicirculară, formându-se mormanul de zgură care care a acoperit excavatoarele. Reprezentanţii I.T.M Hunedoara au constatat că zona de pe haldă în care s- a produs accidentul nu era cuprinsă în preliminarul de exploatare. „Imediat după producerea accidentului, inculpaţii le-au sugerat muncitorilor că ar fi bine să aibă cu toţii aceeaşi variantă în declaraţii şi să declare că surparea a avut loc în momentul în care utilajele se aflau la alimentat şi nu în timpul activităţilor de excavare”, se mai arăta în dosar.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Victoria, combinatul dispărut cu totul în câţiva ani. Ce s-a ales de colosul industrial cu o istorie de 150 de ani

VIDEO Valea ruinelor din urma colosului siderurgic. Ce a rămas după demolarea celui mai mare combinat al anilor '50

FOTO Casa Albă a lui Ceauşescu, prima vilă de pe malul Lacului Cinciş. Ce s-a ales de complexul turistic de lux din anii '70

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: