Cât de viclean a fost Decebal, duşmanul de temut al romanilor. Mărturii bizare despre războaiele dintre daci şi romani
0Regele Decebal şi împăratul Traian au fost eroii principali ai războaielor dintre daci şi romani, despre care unii autori antici au oferit mărturii impresionante. Decebal era considerat iscusit şi extrem de viclean, însă armatele sale nu au putut rezista forţei celor ale împăratului roman.
Războaiele din anii 101-102 şi 105-106, care au dus la cucerirea unor teritorii ale Daciei şi la înfrângerea definitivă a celui mai cunoscut rege dac, au fost considerate de istorici ca Dio Cassius cele mai însemnate războaie purtate de romani în Dacia.
Dacii au fost duşmani de temut pentru romani
Decebal a fost numit un duşman de temut al romanilor, menţiona Dio Cassius, autorul Istoriei Romane. Predecesorul său, Duras, îl lăsase la conducerea ţării, de bună voie, Decebal fiind „foarte priceput la planurile de război şi iscusit în înfăptuirea lor, ştiind să aleagă prilejul pentru a-l ataca pe duşman şi a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun luptător şi se pricepea să folosească izbînda, dar şi să iasă cu bine dintr-o înfrîngere”, informa autorul latin.
Însă chiar şi cu mai mult de un secol înaintea războaielor daco-romane din vremea împăratului Traian, dacii erau consideraţi primejdioşi. „De tine se tem dacii cei aspri şi sciţii rătăcitori... Puţin a lipsit ca Roma, sfâşiată de lupte interne, să fie nimicită de către daci şi etiopieni: aceştia sunt de temut prin flota lor, iar aceia se pricep mai bine decât toţi la aruncarea săgeţilor. Lasă grijile obşteşti despre Cetatea noastră. Armata dacului Cotiso a pierit; mezii duşmănoşi se sfâşie între ei cu arme care le pricinuiesc nenorociri lor înşişi”, relata Horaţiu, în Odele publicate în secolul I. î. Hr.
Decebal a cerut tribut romanilor
Cu două decenii înainte de războiul care a dus la înfrângerea dacilor, în timpul domniei împăratului Domiţian, au avut mai multe confruntări sângeroase între daci şi romani. Decebal i-a făcut propuneri de pace lui Domiţian, în care i-a solicitat plata unui tribut. „Decebal, regele dacilor, a trimis soli lui Domiţian şi-i făgăduia pacea. Drept care, Domiţian îl porni pe Fuscus cu armată multă. Când a aflat de aceasta Decebal, i-a trimis din nou solie, în bătaie de joc, spunând că va încheia pace dacă Domiţian are să vrea ca fiecare roman să-i dea lui Decebal, anual, doi oboli. Iar dacă nu va primi aceasta propunere, Decebal spunea ca va duce mai departe războiul şi că romanii vor avea de îndurat mari nenorociri”, informa Dio Cassius.
Decebal a profitat de pacea cu Domiţian
Cele mai cumplite confruntări dintre daci şi romani, înaintea războaielor din vremea împăratului Traian, au avut loc la Tapae (în apropiere de viitorul oraş Ulpia Traiana Sarmizegetusa) în anii 87 şi 88. În prima bătălie, prinşi într-o ambuscadă, aproape toţi soldaţii romani din Legiunea a V-a Alaudae au fost ucişi, împreună cu generalul lor Cornelius Fuscus, iar dacii au capturat steagurile şi maşinile de luptă.
Soldaţii romani şi-au trecut numele pe scuturi
În anul următor, armata romană s-a întors la Tapae şi i-a învins pe daci. Tettius Iulianus a condus armatele romane în Bătălia de la Tapae, din anul 88 şi a luat măsuri pentru a-i obliga pe soldaţii romani să lupte cu mai mult curaj. „Iulianus, rânduit de împărat cu conducerea războiului, printre alte măsuri bune, luă şi pe aceea de a-i obliga pe soldaţi să scrie pe scuturi numele lor şi ale centurionilor, pentru a se deosebi mai lesne cei ce se vor arăta viteji de cei cu purtare mişelească. Şi dând lupta cu duşmanii la Tapae, măcelări pe cei mai mulţi dintre ei.”, informa Dio Cassius.
Vicleanul Vezinas
Vezinas, un conducător al dacilor a reuşit să scape cu viaţă din măcelul de la Tapae, printr-un şiretlic. „Între duşmani se afla şi Vezinas, care venea, ca demnitate, îndată după Decebal. Pentru că nu putea scăpa cu fuga, el se trânti la pamînt, ca şi cum ar fi murit. Şi astfel rămase nebăgat în seamă, iar în timpul nopţii a fugit”, relata Dio Cassius.
Şiretlicul lui Decebal
Dacii au tăiat o pădure şi au îmbrăcat trunchiurile de copaci în soldaţi, pentru a-i împiedica pe romani să se apropie de Sarmizegetusa Regia. „Decebal se temu ca romanii victorioşi să nu pornească spre capitala lui. De aceea tăie copacii din preajma lor, la o oarecare înălţime, şi puse arme pe trunchiuri, pentru ca duşmanii să creadă că sunt soldaţi şi să se retragă înspăimântaţi. Ceea ce s-a şi întâmplat”, scria autorul latin din secolele II – III, citat în volumul „Izvoare privind istoria României” (Editura Academiei RPR – Bucureşti, 1964).
Dacii ajutaţi de romani
Istoricii consemnează victoria romanilor la Tapae, dar şi pacea avantajoasă pentru daci, încheiată în anul următor, chiar dacă Decebal devenea rege clientelar al romanilor. „Domiţian îşi împodobi triumful cu multe lucruri ce nu fuseseră luate ca pradă. Dimpotrivă, el cheltuise foarte mulţi bani pentru încheierea păcii, căci fără întârziere dădu lui Decebal nu numai însemnate sume de bani, dar şi meşteri pricepuţi la felurite lucrări folositoare în timp de pace şi de război şi făgădui să-i dea mereu multe. Aceste lucruri el le-a scos din mobilierul împărătesc. Căci el folosea totdeauna asemenea lucruri ca pradă de război, ca unul care aduse împărăţia însuşi în stare de robie”, informa Dio Cassius.
Dacii au devenit din nou ameninţători
Traian era copleşit de sumele de bani pe care trebuia să le plătescă dacilor, afirmă istoricul latin. „După ce zăbovi un timp la Roma, Traian porni cu oaste împotriva dacilor. Cugeta la cele săvârşite de aceştia şi era copleşit când se gândea la sumele de bani pe care romanii trebuia să le plătească în fiecare an. Vedea apoi că puterea şi îngâmfarea dacilor sporesc necontenit. Când afla de expediţia lui, Decebal fu cuprins de spaimă, căci înţelegea bine că mai înainte biruise nu pe romani, ci pe Domiţian, iar de data aceasta va trebui să lupte cu romanii şi cu împăratul Traian. De aceea Decebal se temea pe bună dreptate...”, scria Dio Cassius.
Decebal a cerut pace, avertizându-l pe Traian
Decebal ar fi cerut pacea împăratului Traian, trimiţându-şi solii în întâmpinarea armatei romane. „Când Traian a pornit împotriva dacilor şi se apropia de Tapae, locul unde barbarii îşi aveau tabăra, i se aduse o ciupercă mare, pe care era scris cu litere latine că atât ceilalţi aliaţi, cât şi burii sfătuiesc pe Traian să se întoarcă şi să facă pace. Dar Traian dădu lupta cu ei, îşi văzu răniţi pe mulţi dintre ai săi şi ucise mulţi duşmani. Deoarece îi lipseau bandajele, se zice că nu şi-a cruţat nici propriile sale veştminte, ci le-a tăiat fâşii. Apoi a poruncit să se ridice un altar soldaţilor căzuţi în luptă şi să li se aducă în fiecare an jertfă pentru morţi”, informa Dio Cassius.
Avertizarea s-a transformat în rugăminţi
Împăratul Traian a cucerit mai multe teritorii ale dacilor, iar Decebal şi-a reînnoit oferta de pace, de această dată în condiţii avantajoase pentru romani. „Decebal a trimis soli, chiar înainte de înfrângere, nu dintre comaţi - ca mai înainte -, ci pe cei mai buni dintre pileaţi. Aceştia azvârliră armele, se aruncară la pămînt şi stăruiră pe lângă Traian îndeosebi să încuviinţeze lui Decebal să vină în faţa lui şi să stea de vorbă, deoarece este gata să îndeplinească toate cele cerute, iar dacă nu, cel puţin să trimită Traian pe cineva care să se înţeleagă cu el. Au fost trimişi Sura şi Claudius Livianus, prefectul pretoriului, dar nu s-a realizat nimic, deoarece Decebal nu a cutezat să se întâlnească cu aceştia, ci a trimis şi atunci pe alţii”, informa autorul roman.
Decebal nu a mai respectat tratatul de pace
Traian a ocupat mai multe cetăţi dacice şi a capturat chiar şi pe sora regelui dac, iar Decebal a solicitat din nou oprirea războiului, acceptând condiţiile drastice impuse de romani, care prevedeau ca dacii să îşi distrugă întăriturile, să se retragă în munţi, să refuze să primească dezertorii din armata romană, pe care îi atrăgea. „Merse la Traian, căzu la pământ spre a i se închina şi azvîrli armele”, informa Dio Cassius. Condiţiile de pace încheiate nu au fost respectate însă de Decebal. „Dar când i s-a anunţat că Decebal în multe privinţe nu respectă tratatul, ci îşi pregăteşte arme, primeşte fugari, reface întăriturile, trimite soli la vecini şi aduce pagube celor ce mai înainte nu se înţelegeau cu el, iar iazigilor le-a smuls un ţinut, senatul decretă că Decebal este din nou vrăjmaş, iar Traian însuşi, fără să lase conducerea altor generali, porni din nou cu război împotriva aceluia”, informa Dio Cassius.
Decebal a încercat să îl asasineze pe Traian
Decebal a cerut din nou pace, însă fără a fi de acord să renunţe la arme. A fost însă părăsit de foştii aliaţi. Potrivit istoricului Dio Cassius, conştient că nu putea ţine piept armatelor romane, regele dac a plănuit asasinarea lui Traian. „Prin forţă Decebal n-a izbutit. Dar era cît pe aci să-l ucidă pe Traian prin vicleşug, întinzându-i o cursă. Trimise în Moesia câţiva dezertori, ca sa încerce să-l omoare, întrucât se putea ajunge uşor la el. Atunci, din cauza nevoilor războiului, primea fără excepţie pe oricine voia să-i vorbească. Oamenii aceia nu au putut însă să-şi aducă la îndeplinire planul, fiindcă unul din ei a fost bănuit şi prins. Supus la cazne, a dat în vileag întreaga urzeală”, informa autorul latin.
Podul peste Dunăre, construit pentru armata romană
Romanii au construit un pod peste Dunăre pentru ca armatele să treacă mai uşor în teritoriile dacilor. „Traian trecu Istrul pe acest pod.Şi a purtat război mai mult cu chibzuială decât cu înfocare, biruindu-i pe daci după îndelungi şi grele strădanii. El însuşi dădu multe dovezi de pricepere la comandă şi de vitejie, iar oştenii trecură împreună cu dânsul prin multe primejdii şi dădură dovadă de vrednicie. Un călăreţ greu lovit fu scos din luptă în nădejdea că va mai putea fi salvat. Dar simţind el că nu se mai vindecă, se repezi din cort, căci rana nu-l istovise de tot, şi se întoarse la postul său, prăbuşindu-se fără suflare, după ce a săvârşit fapte măreţe”, informa Dio Cassius.
S-a sinucis
Văzând că armatele îi sunt înfrânte, Decebal s-a sinucis. „Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier, îşi curmă zilele. Capul său fu dus la Roma. În felul acesta Dacia ajunse sub ascultarea romanilor şi Traian stabili în ea oraşe de colonişti”, relata autorul Istoriei Romanilor.
Comorile dacilor au salvat Roma
Înainte ca Dacia să fie cucerită de romani, Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor în albia râului Sargeţia, care curgea în apropierea capitalei Sarmizegetusa Regia, potrivit istoricului latin Dio Cassius. „Decebal abătuse râul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi îngrămădise pământ, iar după aceea aduse râul din nou în albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese în siguranţă, în nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă”, relata Dio Cassius. Autorul „Istoriei Romanilor” mai scria că invadatorii ar fi descoperit o parte din comori, după ce Biciclis, un get care ar fi ştiut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier şi ar fi dat în vileag povestea. Comorile au ajuns în Roma, o dată cu alte prăzi care au totalizat peste 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint. Cucerirea Daciei a fost sărbătorită timp de 123 de zile în Imperiul Roman, mai scria Dio Cassius, iar prada de război a fost folosită la dezvoltarea Romei.
Vă recomandăm şi:
Matriţa de la Sarmizegetusa Regia, considerată printre cele mai valoroase piese arheologice descoperite în ultimele decenii în România, ascunde enigme care până în prezent nu au putut fi descifrate.
Imagini în care este înfăţişată cea mai importantă descoperire arheologică realizată în ultimii ani în Sarmizegetusa Regia au fost publicate, în premieră, la doi ani de la data descoperirii comorii arheologice. Fotografiile caree înfăţişează matriţa bijutierului din fosta capitală a Daciei preromane au fost realizate de Vladimir Brilinsky, omul care a descoperit obiectul misterios.
Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.
Se încarcă comentariile...
