Cât adevăr este în legendele înfiorătoare despre Castelul Corvinilor. Semnificaţia reală a unei inscripţii misterioase

Cât adevăr este în legendele înfiorătoare despre Castelul Corvinilor. Semnificaţia reală a unei inscripţii misterioase

Castelul Corvinilor. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

În ultimii ani, Castelul Corvinilor a devenit tot mai faimos datorită legendelor sale înfiorătoare. Unele dintre acestea sunt simple legende, altele însă conţin un sâmbure de adevăr.

Ştiri pe aceeaşi temă

Castelul Corvinilor impresionează prin arhitectura sa şi prin modul în care a rezistat trecerii timpului, în cele aproape şase secole de la ridicarea sa, însă pentru tot mai mulţi dintre oaspeţii săi occidentali, a devenit un reper al senzaţionalului.

Elisabeta Szilagyi, regina din Hunedoara. Zece mituri despre „mama-eroină“ care l-a făcut pe Matia Corvin rege al Ungariei

Castelul Corvinilor ascunde un mare secret: o criptă veche de şase secole, construită pentru Ioan de Hunedoara

Cele mai ascunse secrete ale Castelului Corvinilor: domniţa decapitată, beciul celor uitaţi, omul găsit mort în fântână

Legendele întunecate care circulă pe seama cetăţii medievale a Hunedoarei au adus-o în atenţia lumii, transformând-o într-un loc ce trezeşte emoţii vizitatorilor săi. Unele mituri despre Castelul Corvinilor păstrează „un sâmbure” de adevăr, altele sunt doar invenţii ori, deşi dau aparenţa unor fapte reale, nu sunt susţinute documentar. Iată explicaţiile celor mai faimoase legende despre Castelul Corvinilor:

A fost săpată fântâna de prizonierii turci?

Fântâna Castelului Corvinilor are o adâncime de aproape 30 de metri şi datează din secolul al XV-lea, epoca în care Ioan de Hunedoara a ridicat cetatea medievală. Legenda, bazată pe o inscripţie medievală descoperită în casa fântânii, spune că puţul ar fi fost săpat de trei prizonieri turci, vreme de 15 ani. Robii, nemulţumiţi de modul în care au fost trataţi de familia Huniazilor ar fi dăltuit pe fundul fântânii un mesaj care se traduce în „Apă ai, dar inimă nu”. Inscripţia, în arabă poate fi văzută în prezent pe unul dintre contraforţii capelei (deasupra fântânii). Istoricul Mihail Guboglu a tradus-o astfel:

„Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de lângă biserică”. Legenda fântânii săpate în stâncă a fost cunoscută de la începutul secolului XX, însă a devenit foarte populară din anii ´80, o dată cu apariţia volumului „Povestiri istorice pentru copii, şcolari, şomii patriei şi pionieri”, semnat de Dumitru Almaş. Fântâna ar fi putut fi săpată cu ajutorul prizonierilor turci.

Umbra inchizitorului Capistrano la Castelul Corvinilor

O legendă spune că unul dintre cei mai temuţi inchizitori din epoca medievală, călugărul franciscan Ioan de Capistrano, a locuit la Castelul Corvinilor. Un turn circular din castel, care păstrează un şemineu gotic, de epocă, poartă numele călugărului canonizat de Biserica Romano-Catolică. Se spune că în zidurile turnului Capistrano, un călugăr prins în timp ce spiona familia Huniazilor ar fi fost zidit de viu. 

În niciun caz, monahul menţionat în legendă nu era Capistrano. Acesta, la fel ca şi Ioan de Hunedoara, a murit de ciumă în 1456, la scurt timp după bătălia de la Belgrad. Atunci, armatele comandate de voievodul transilvan şi de „soldatul preot” au reuşit să alunge oştile sultanului Mehmet, care asediaseră cetatea. Înainte de această bătălie istorică, la cererea Papei, Ioan de Capistrano a călătorit în Transilvania pentru a propovădui creştinilor pericolul otoman. Capistrano, aflat în bune relaţii cu Huniazii, ar fi putut fi găzduit la Castelul Corvinilor. 

Potrivit unor istorici, acţiunile sale şi ale lui Ioan de Hunedoara au făcut ca 20.000 - 25.000 de oameni, din toate părţile Transilvaniei şi din celelalte provincii ale regatului ungar, să vină în sprijinul oştilor care apărau Belgradul de invazia otomană, din vara anului 1456.

A fost Vlad Ţepeş întemniţat la castel?

Castelul Corvinilor a fost loc al execuţiilor publice, a avut o temniţă destinată condamnaţilor la moarte şi o sală de tortură, arată mărturiile istorice. Cele mai multe controverse le-a stârnit vechea închisoare, un loc întunecos care încă poartă pecetea călăului, semnul unei roţi cu zimţi care se găsea pe paloşul acestuia. 

O legendă spune că însuşi Vlad Ţepeş s-ar fi numărat printre prizonierii castelului medieval. Voievodul Ţării Româneşti a fost arestat la ordinele regelui Ungariei, Matia Corvin, iar din toamna anului 1462, Ţepeş a rămas în captivitate, lângă Buda, timp de 12 ani. 

Nici în temniţă Dracula nu şi-a lăsat obiceiul său cel rău, drept care vâna şoareci şi punea să i se cumpere păsări la târg, pe aceste animale satisfăcându-şi pofta de a chinui”, scriau autorii versiunii slave a „Povestirii despre Dracula voievod", citaţi în volumul „Vlad Ţepeş (Dracula), între legendă şi adevăr istoric” (Editura Enciclopedică).

Dovezi că Ţepeş ar fi fost închis în Castelul Corvinilor nu sunt însă cunoscute. În schimb, unele documente prezintă povestea celor peste 100 de iobagi, care în toamna anului 1784, în timpul Răscoalei lui Horea, au fost aruncaţi în închisoarea castelului, în aşteptarea execuţiei. Au fost, în cele din urmă, curţaţi.

Alte documente dezvăluie modul în care, la începutul secolului al XIX-lea, o temută ceată de haiduci, osândită pentru crime şi jafuri în închisoarea castelului, a reuşit să evadeze de aici la începutul secolului al XIX-lea, după ce a dezarmat paznicii.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Enigmele frescei din Castelul Corvinilor datează din secolul al XV-lea şi dezvăluie o legendă fascinantă

VIDEO Clădirea misterioasă de sub Castelul Corvinilor. Imagini inedite cu aşezarea istorică transformată în ruină

Ioan de Hunedoara, omagiat în oraşul de la poalele Castelului Corvinilor. Au trecut 562 de ani de la moartea voievodului

VIDEO Povestea celui mai spectaculos funicular. Rămăşiţele colosului de fier atârnă la zeci de metri lângă castel

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările