Castelul Corvinilor, într-o gravură rară, de un secol şi jumătate. Planurile ciudate ale arhitecţilor pentru fortul medieval

Castelul Corvinilor, într-o gravură rară, de un secol şi jumătate. Planurile ciudate ale arhitecţilor pentru fortul medieval

Castelul Corvinilor, conform desenului atribuit lui F. Schulcz din 1868.

O gravură  veche din anul 1868 oferă detalii preţioase despre modul în care urma să fie transformat Castelul Corvinilor, în urma unui mare proiect de restaurare coordonat de arhitectul Francisc Schulcz. Acesta a murit însă înainte ca lucrările să fie duse la bun sfârşit, iar urmaşii săi nu i-au mai continuat planurile.

Ştiri pe aceeaşi temă

În secolul al XIX-lea, Castelul Corvinilor a trecut prin cele mai ample procese de restaurare. Unul dintre marile proiecte de reabilitare a cetăţii medievale clădită de Ioan de Hunedoara a fost coordonat de arhitectul Francisc Schulcz (1837 - 1870).

O gravură rară, din anul 1868, în care castelul se afla în şantier, oferea detalii despre viitorul decor al monumentului istoric, împodobit cu numeroase turnuleţe. Planurile arhitectului habsburg nu au fost finalizate aşa cum acesta şi-a dorit, el murind trei ani mai târziu.

Propus ca sediu administrativ
Castelul Corvinilor a intrat la sfârşitul anilor 1860 într-un amplu proces de reparaţii, după ce fusese devastat şi ruinat de un incendiu petrecut în 1854. 

Autorităţile locale au cerut statului austriac să fie transformat într-un sediu administrativ al judeţului Hunedoara, potrivit unor istorici.

Lucrările au fost încredinţate arhitectului Francisc Schulcz care, deşi a avut la dispoziţie desenele şi studiile făcute de către Lajos Arányi, a procedat după canoanele specifice ale secolului al XIX-lea, în temeiul cărora orice monument trebuia să fie restaurat într-un stil unitar, informează muzeografii de la castel. Schulcz a abordat restaurarea arhitecturii gotice din Sala Cavalerilor, a dărâmat mai întâi toate componentele din interior, a decapat tencuielile distrugând inclusiv martorii de pictură, a restaurat sculpturile vechi, le-a păstrat, le-a remontat acolo unde a fost posibil, a copiat după original multe dintre elementele sculpturale, informează reprezentanţii Castelului Corvinilor.

Au vrut să devină castel de vacanţă
După moartea lui Francisc Schulcz, lucrările de restaurare au fost continuate de către Imre Steindl care iniţial a urmat orientarea predecesorului său, dar ulterior a modificat programul de restaurare bazându-se pe ipoteza greşită că Hunedoara trebuia să devină Cetate Regală, reşedinţa de vară pentru curtea imperială. Steindl a practicat supraînălţări la nivelul Palatului Nordic, a Turnului de Vest, a Palatului Sudic, concepând totodată forma actuală a acoperişurilor, acoperişuri impunătoare, prin aceasta urmărindu-se a se conferi un plus de măreţie întregului ansamblu. Steindl a modificat crenelurile bastioanelor descoperite din zona de nord, a demontat toate ancadramentele ferestrelor pe care le-a uniformizat fără a ţine seama de cele existente, urmărind în acest fel redecorarea întregului ansamblu cu componente artistice sculptate în stil neogotic, informează muzeografii.

În 1876 s-a considerat că lucrările efectuate până atunci şi-au greşit scopul, ele fiind încredinţate arhitectului Khuen Antal, nobil de origine, şi cu apetit extraordinar pentru ceea ce însemna la vremea aceea ideeea de restaurare a monumentelor istorice. El a finalizat restaurarea arhitecturii gotice din Sala Cavalerilor, interiorul etajului superior al Turnului Buzduganelor, balcoanele Camerei de Aur şi cele ale Turnului Vestic, informează muzeografii de la Castelul Corvinilor.

În anul 1907 arhitect şef al castelului de la Hunedoara a fost numit Istvan Möler care a continuat restaurarea monumentului pe principii ştiinţifice, practicând săpături arheologice şi studii de parament, intenţiile sale fiind acelea de a elimina denaturările predecesorilor săi.

Împodobirea castelului medieval cu materiale şi decoruri moderne a fost aspru criticată de unii dintre istoricii români. Nicolae Iorga se plângea că renovarea castelului i-a ştirbit din aspectul său original. „Odată era vorba să se aşeze aici nenorocitul arhiduce Rudolf. Atunci ar fi avut rost cheltuielile mari care s-au făcut pentru a căptuşi ruina, care se cuvenea să rămâie ruină, cu strălucirea ţiglelor, basalturilor, auriturilor, sticlăriilor noi, cu bogăţia stemelor şi podoabelor de odinioară. Aşa însă, o astfel de prefacere, în material nou, pretenţios şi vulgar, e ca şi cum s-ar fi gândit cineva să îmbrace în rochie de bal din vremea ei de alminterea scheletul unei împărătese moarte demult”, scria Nicolae Iorga, în volumul „Neamul Românesc şi Ţara Ungurească” (1906).


Vă recomandăm şi:

Secretele Castelului Corvinilor. Zece lucruri mai puţin cunoscute despre monumentul fascinant al Hunedoarei

Castelul Corvinilor din Hunedoara are o istorie de peste şase secole, iar în prezent este unul dintre cele mai vizitate monumente din România. Turiştii din toate colţurile lumii i-au trecut pragul şi au rămas impresionaţi de frumuseţea şi de legendele care circulă pe seama lui, însă multe dintre secretele fortăreţei au rămas necunoscute publicului larg.

„Dracula cel adevărat a trăit şi a păcătuit în aceste locuri”. Cum a apărut legenda castelului bântuit din Hunedoara

Castelul Corvinilor din Hunedoara stârneşte fascinaţia străinilor din întreaga lume, datorită arhitecturii lui impresionante şi a legendelor întunecate despre el. În ultimii ani, a fost vizitat şi cercetat de căutători de fantome şi nu au fost puţini cei ce au susţinut că au simţit prezenţa unor spirite, care bântuie ungherele monumentului medieval.

VIDEO Secretele horror ale Castelului Corvinilor. Poveştile reale din spatele fiecărei camere care bagă frica în turişti

Castelul Corvinilor, cel mai important monument istoric al Hunedoarei, este „vânat” de turişti din întreaga lume, pasionaţi de locuri care ascund legende întunecate.

Castelul Corvinilor scapă de dezastrul ecologic care l-a înconjurat. Cum se vede viitorul zonei industriale din Hunedoara

Împrejurimile Castelului Corvinilor, locuri care în trecut au fost cea mai poluată zonă a municipiului, sunt ecologizate printr-un proiect finanţat din fonduri de la Uniunea Europeană, menit să schimbe cu totul înfăţişarea fostelor terenuri ale combinatului siderurgic din Hunedoara, pe lângă care trec turiştii care vizitează monumentul.

Ioan de Hunedoara, „atletul lui Hristos”. Zece lucruri mai puţin ştiute despre voievod. „Lumea nu a mai cunoscut vreodată un asemenea om”

Ioan de Hunedoara a fost una dintre cele mai importante personalităţi din istoria poporului român. A fost numit „atletul lui Hristos”, de Papa Calixt al III-lea, pentru modul în care armatele sale au apărat lumea creştină de invaziile otomanilor, iar adversarul său cel mai de temut, Mehmed al doilea Cuceritorul, a spus, la moartea voievodului, că „lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările