Blestemul „muntelui sfânt“ al dacilor: pădurile s-au tăiat cu lăcomie, iar defrişările se văd din satelit

Blestemul „muntelui sfânt“ al dacilor: pădurile s-au tăiat cu lăcomie, iar defrişările se văd din satelit

Muntele Godeanu, în 2012 şi în 2015.

Două catastrofe au lovit succesiv muntele Godeanu, la poalele căruia a fost ridicată capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia. În urma unei catastrofe naturale şi a unui incendiu violent de pădure, au avut loc defrişări masive care au pustiit pădurea din jurul muntelui despre care se spune că ar fi fost „locul sfânt al dacilor”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aproape 60 de hectare ocupate în urmă cu un deceniu de o pădure deasă de brad, crescută pe muntele Godeanu (Masivul Şureanu) au dispărut în ultimii ani. Un adevărat blestem, spun localnicii, a lovit muntele de pe vârful căruia turiştii pot admira templele fostei capitale a Daciei, Sarmizegetusa Regia.

Godeanu este considerat, de unii dintre istorici, muntele sfânt al dacilor şi locul unde strămoşii noştri aduceau sacrificii lui Zamolxis. Două catastrofe au făcut însă ca pădurea care îl înconjoară să dispară, iar piscurile pustii să poată fi văzute chiar şi din satelit. Mai multe fotografii realizate de localnici şi capturi fotografice de pe hărţile din satelit arată cât de mare a fost suprafaţa despădurită.

„În urmă cu vreo zece ani, pe muntele Godeanu a avut loc o furtună teribilă, care a retezat şi doborât o suprafaţă importantă de pădure. Atunci s-a început tăierea pădurilor. Apoi s-au plantat puieţi pentru a fi împădurită din nou zona, însă am fost loviţi de încă o catastrofă. De vreo cinci ani, un incendiu, probabil cauzat de culegătorii de fructe de pădure, a ars atât puieţii plantaţi pe hectare întregi, cât şi pădurea care nu a fost doborâtă de furtuna puternică”, a relatat un pădurar al locului.


Vârful Godeanu, în 2012 şi 2016. Foto: Daniel I. Iancu.

Muntele va fi reîmpădurit
În fiecare din ultimii ani au avut loc împăduriri în zonă, însă din cauza incendiului mistuitor din 2011, o parte din puieţi nu s-au mai prins. Acum muntele sfânt al dacilor arată încă pustiu, însă în următorii zece ani, potrivit specialiştilor în silvicultură, pădurea va reînvia în Godeanu. „Toate tăierile de pădure au fost făcute legal şi conform prevederilor amenajamentelor silvice. Unde au fost făcute tăieri rase şi s-a recoltat masa lemnoasă, este obligatorie reîmpădurirea, în maximum două sezoane de vegetaţie”, a declarat Radu Crişan, directorul Direcţiei Silvice Hunedoara.

Vârful Godeanu (1656 metri) se află la circa o oră de urcat din Sarmizegetusa Regia şi a fost considerat, potrivit unor istorici, un loc sacru al dacilor. Printre argumentele care susţin ipoteza aceasta este faptul că muntele a fost înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase reperate şi cercetate din toată Dacia, iar la poalele sale se află cele mai multe sanctuare din toată Dacia. De asemenea, este singurul vârf vizibil de pe culmile tuturor cetăţilor dacice din zonă inclusiv de pe cetatăţile Căpâlna şi Golu aflate la o distanţă apreciabilă de acesta.


Vă recomandăm şi:

FOTO Motivele pentru care Hunedoara este loc unic: Mănăstirea Prislop, Castelul Corvinilor, Retezatul şi cetăţile dacice

Judeţul Hunedoara a devenit în ultimii ani mai popular prin atracţiile sale turistice, decât ca zonă industrială. Cele mai multe dintre marile uzine de stat şi exploatări miniere ale Hunedoarei s-au închis, dar localnicii au numeroase alte motive pentru a considera Hunedoara un judeţ unic în România. Castelul Corvinilor, Mănăstirea Prislop şi cetăţile dacice se află printre brandurile actuale ale judeţului.

Lacurile glaciare: minunile albastre din Parcul Naţional Retezat

Peste 50 de lacuri glaciare împodobesc, ca nişte mărgele strălucitoare, Masivul Retezat. Sunt atracţiile principale ale Parcului Naţional Retezat care datorită lor a primit numele de "tărâmul fermecat cu ochi albaştri".

FOTO Blestemul dintre ruinele cetăţii lui Jules Verne, de la poalele Retezatului

Cetatea Colţ, din comuna hunedoreană Râu de Mori, care l-a inspirat pe Jules Verne în romanul „Castelul din Carpaţi“ a devenit un monument aproape interzis turiştilor. Cei care ajung la poalele ei găsesc cu greu drumul spre cetate şi trebuie să fie cu ochii în patru din cauza viperelor şi a zidurilor şubrede.

FOTO Poiana Pelegii, locul din inima Retezatului unde ajungi cu maşina

Poiana Pelegii, judeţul Hunedoara, este punctul final al singurului drum care îi aduce pe turişti cu maşina în Parcul Naţional Retezat. Este un loc de vis, din care pornesc cele mai spectaculoase trasee pe munte, printre care şi cel spre lacul glaciar Bucura.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările