Blestemul „muntelui sfânt” al dacilor: peste 300.000 de puieţi au fost plantaţi pentru refacerea pădurii dispărute

Ocolul Silvic a oferit explicaţii pentru exploatările forestiere vaste de pe Vârful Godeanu, locul despre care unii istorici susţin că a fost „muntele sfânt al dacilor” din vecinătatea Sarmizegetusei Regia. Şeful Ocolului Silvic susţine că în ultimii ani au fost plantaţi peste 300.000 de puieţi pentru ca muntele să fie reîmpădurit.

În ultimul deceniu, mai multe catastrofe naturale care au lovit zona Vârfului Godeanu, la poalele căruia se află Sarmizegetusa Regia au impus tăierile masive de copaci. Nicolae Oproiu, şeful Ocolui Silvic Grădişte a oferit explicaţii pentru exploatările forestiere care au avut loc în ultimii ani şi care au dus la dispariţia pădurii.

În anii 2000 - 2005, în zonă s-au efectuat tăieri de regenerare a pădurii, ajunsă la vârsta explotabilităţii, conform amenajamentelor silvice aprobate prin ordin de ministru, aplicându-se tratamentul tăierilor rase în parchete mici, tratament specific molidişurilor, urmat de împădurirea suprafeţelor exploatate. Suprafeţele parcurse cu tăierI şi ulterior cu împăduri se regăsesc în 22.2 hectare”, a informat şeful Ocolului Silvic.

În anul 2005, potrivit inginerului silvic, zona a fost afectată de doborâturi şi de rupturi de vânt, suprafeţele afectate regăsindu-se în 18.1 hectare reîmpădurite. Între anii 2010 şi 2012, ca urmare a extinderii infestării cu gândacul de scoarţă al molidului Ips Typogrphus, au fost efectuate lucrări de extragere a arborilor infestaţi, respectiv s-a extras un volum total de 274 metri cubi, susţine Nicolae Oproiu.

Zeci de hectare cuprinse de incendiu
În 27 august 2012 un incendiu a afectat total această suprafaţă, care a avut ca urmări distrugerea vegetaţiei de mici dimensiuni, pădurile şi plantaţiile cu vârstă sub 20 de ani (pe 54.6 de hectare) şi arderea coronamentului la pădurea de 145 de ani (pe 15.3 hectare). Ca urmare a acestei stări de calamitate a fost necesară exploatarea pădurii afectate, în perioada 2012 – 2013. Întreaga suprafaţă a fost prinsă într-un proiect de reîmpădurire, susţine şeful Ocolului Silvic Grădişte, iar în ultimii trei ani s-au plantat peste 300.000 de puieţi de molid, brad şi larice pe o suprafaţă totală de aproape 70 de hectare.

Un adevărat blestem, spun localnicii, a lovit muntele de pe vârful căruia turiştii pot admira templele fostei capitale a Daciei, Sarmizegetusa Regia. Godeanu este considerat, de unii dintre istorici, muntele sfânt al dacilor şi locul unde strămoşii noştri aduceau sacrificii lui Zamolxis. Catastrofe au făcut însă ca pădurea care îl înconjoară să dispară, iar piscurile pustii să poată fi văzute chiar şi din satelit. Mai multe fotografii realizate de localnici şi capturi fotografice de pe hărţile din satelit arată cât de mare a fost suprafaţa despădurită, însă, potrivit reprezentanţilor Ocolului Silvic Hunedoara, cu timpul, sutele de mii de puieţii plantaţi în ultimii ani vor regenera pădurea.

Vârful Godeanu (1656 metri) se află la circa o oră de urcat din Sarmizegetusa Regia şi a fost considerat, potrivit unor istorici, un loc sacru al dacilor. Printre argumentele care susţin ipoteza aceasta este faptul că muntele a fost înconjurat de cea mai mare concentrare de aşezări civile militare şi religioase reperate şi cercetate din toată Dacia, iar la poalele sale se află cele mai multe sanctuare din toată Dacia. De asemenea, este singurul vârf vizibil de pe culmile tuturor cetăţilor dacice din zonă inclusiv de pe cetatăţile Căpâlna şi Golu aflate la o distanţă apreciabilă de acesta.

Vă recomandăm şi:

Blestemul „muntelui sfânt“ al dacilor: pădurile s-au tăiat cu lăcomie, iar defrişările se văd din satelit

Două catastrofe au lovit succesiv muntele Godeanu, la poalele căruia a fost ridicată capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia. În urma unei catastrofe naturale şi a unui incendiu violent de pădure, au avut loc defrişări masive care au pustiit pădurea din jurul muntelui despre care se spune că ar fi fost „locul sfânt al dacilor”.

Mesajul dur din Sarmizegetusa Regia: „Este partea mai puţin frumoasă a iernii, când natura se răzbună şi îşi face de cap”

Iarna grea a coborât peste Sarmizegetusa Regia, iar din cauza ninsorilor abundente, ultimii kilometri ai drumului spre Sarmizegetusa Regia au devenit aproape inaccesibili. Administratorul sitului UNESCO, Vladimir Brilinsky, a transmis un mesaj dur turiştilor care s-au aventurat cu maşinile pe drumul spre cetatea dacică, deşi li s-a recomandat să nu o facă.

Enigma nedescifrată a Sarmizegetusei Regia: ce soartă i se plănuia cetăţii antice în timpul „febrei aurului” din anii 1800

Documente vechi de două secole, cercetate de arheologi, scot la lumină evenimentele stranii care au schimbat soarta Sarmizegetusei Regia. În anii 1800, ruinele „oraşului necunoscut până atunci” au fost invadate de localnicii cuprinşi de febra aurului. O mărturie a vremii arată cum au reacţionat autorităţile faţă de noua descoperire şi ce planuri aveau cu cetatea.