Blestemul aurului. Cele mai bogate mine din Munţii Metaliferi, la două decenii de la închidere FOTO VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mina Barbura. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Mina Barbura. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Blestemul aurului: la aproape două decenii de la închiderea exploatărilor miniere din Munţii Metaliferi, toate s-au ruinat.

La aproape două decenii de la închiderea minelor din Munţii Metaliferi, cele mai multe dintre sate din munţi în care întreaga comunitate şi-a legat existenţa de activitatea minieră au păstrat doar rămăşiţele fostelor exploatări.

GALERIE FOTO CU FOSTA MINĂ BARBURA

GALERIE FOTO CU FOSTA MINĂ BARZA

Oaspeţii lor pot vedea aici guri de mină inundate, ruine ale clădirilor miniere, cariere de steril, construcţii demolate parţial sau devastate după ce au fost părăsite.

Blestemul Calvariei, locul enigmatic din Munţii Metaliferi din care au fost scoase tone de aur FOTO VIDEO

Blestemul minelor de uraniu. Cum au trăit românii în coloniile miniere secrete controlate de sovietici VIDEO

Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO

Iată câteva exemple:

Povestea minelor lui Grimm

Satul Barbura (comuna Băiţa), aflat la 20 de kilometri de Deva, a fost fondat în urmă cu două secole, de mineri, într-o vale adâncă unde funcţionau exploatările Troiţa şi Sfânta Barbara. La capătul drumului care străbate aşezarea, călătorii găsesc ruinele minei închise în jurul anului 2000. De aici erau extrase minereuri polimetalice şi aurifere. Clădirea galeriei principale s-a prăbuşit în mare parte, totuşi pe faţada ei scorojită a rămas intactă o inscripţie unică: anul 1889, al înfiinţării exploatării, şi, deasupra, numele Grimm. Galeria a primit numele unui cunoscut geolog, Johann Grimm, din Transilvania secolului al XIX-lea. Timp de mai multe decenii ea s-a aflat în proprietatea familiei Grimm, în timp ce în împrejurimile ei, alte zeci de galerii miniere au aparţinut localnicilor şi asociaţilor familiale.


Mina Barbura. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

mina barbura inchisa de doua decenii foto daniel guta adevarul

La mijlocul secolului al XIX-lea, Johann Grimm a condus pentru o perioadă exploatarea minieră de la Roşia Montană şi a fost autor al mai multor lucrări ştiinţifice despre minerit şi geologie. Până în 1938, urmaşii săi şi ceilalţi localnicii au concesionat terenurile cu zăcăminte miniere Societăţii Topliţa – Măgura – Concordia, la acea vreme una dintre marile companii care exploatau minele de aur, argint, plumb, cupru şi zinc.

Exploatările au fost naţionalizate în primii ani ai comunismului, iar până la începutul anilor 1990, când s-a hotărât închiderea lor, în minele de la marginea satului Barbura au lucrat mii de oameni. De două decenii fosta mină de aur şi minereuri complexe a fost închisă, nefiind considerată rentabilă. Clădirile ei au rămas atunci în grija companiei Minvest, dar în ultimii ani s-au ruinat complet.

Minele de aur, prefăcute în ruine  

Minele de aur din Ruda şi Barza (Crişcior), aflate în vecinătatea Bradului, au trecut prin etape similare. După mai multe secole de existenţă, au fost închise definitiv la mijlocul anilor 2000, iar zeci de clădiri ale minelor de aur şi a uzinelor lor, lăsate fără supraveghere adecvată, au fost devastate.

La Gura Barza, galeria principală a vechii întreprinderi miniere Barza, în ultimul deceniu, aproape toate construcţiile au fost prefăcute în mormane de moloz, iar zecile de hectare pe care acestea au fost ridicate, unele încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, au devenit în terenuri virane, pe care localnicii le-au folosit doar pentru a mai arunca gunoaiele.


Gurabarza. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

mina gurabarza la 15 ani de la inchidere foto daniel guta adevarul

La fe ca la Barbura, un pârâu roşiatic, izvorât din gurile de mină, inundă locurile prin care de-a lungul timpului au trecut mii de tone de minereu aurifer. Uzina de preparare a minereului construită la poalele muntelui Barza în 1898 fusese cea mai mare din Imperiul Austro-Ungar.

În primele decenii de comunism, zona minieră a fost extinsă, iar în anii '80, când minele şi uzinele aurifere au intrat în declin, la Barza munceau peste 6.000 de oameni. În 2006, exploatarea a fost închisă definitiv.

Cu timpul, natura a luat în stăpânire teritoriul ocupat de ruine şi a ascuns tot mai mult urmele distrugerilor din epoca post industrială. În 1948, când complexul minier a fost naţionalizat, ultimul proprietar privat al exploatării a fost Societatea „Mica” Brad. Ulterior, în 1955 a fost înfiinţat Trustul Aurului Brad, care administra centrele miniere, iar în prezent zona fostului complex se află în patrimoniul Minvest.

Minele Săcărâmbului


Şi minele de aur din Săcărâmb au fost închise la mijlocul anilor 2.000, iar cele mai multe dintre fostele construcţii ale exploatării miniere s-au ruinat. Întregul sat din Munţii Metaliferi, aflat la circa 30 de kilometri de Deva, a păstrat amprenta pe care cele aproape trei secole de minerit au lăsat-o de-a lungul timpului asupra sa şi a vieţii localnicilor.


Dealul Calvaria. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

sacaramb calvaria foto daniel guta adevarul

Dealul Calvaria Mare - locul de unde de-a lungul timpului au fost extrase zeci de tone de aur, dar şi metale preţioase rare, ca teluriul, kreneritul, muthmannitul, săcărâmbitul (nagyagit), petzitul şi silvanitul – a intrat în legendă. La poalele sale, o mulţime de guri de mină, din diferite epoci, au fost astupate cu beton, pentru ca nimeni să nu se mai poată aventura în măruntaiele pământului. Fostele intrări în minele Calvariei par acum nişte cicatrici cenuşii ale muntelui, spre care unii dintre localnici privesc cu regret.


Săcărâmb Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

monument sacaramb foto daniel guta adevarul

„Am lucrat 18 ani în această mină şi în altele din jurul ei, în galeriile care începeau de la Certejul de Sus. De aici s-au scos munţi de aur, de 24 de karate, dar şi alte metale preţioase. Minereul era atât de bogat în metale încât pentru a fi procesat cu echipamentele mai puţin performante de la flotaţie trebuia amestecat cu steril. Din 2005 – 2006 mina de aur s-a închis, iar mulţi oameni au rămas fără serviciu şi nu au avut nici suficientă vechime în muncă  sau vârsta necesară pentru a se putea pensiona”, povesteşte unul dintre foştii mineri din Săcărâmb, devenit între timp cioban.

Ţinutul metalelor preţioase

În Munţii Metaliferi, zăcămintele bogate în metale preţioase au fost exploatate din cele mai vechi timpuri. Începând din Evul Mediu, în ţinutul greu accesibil, familiile minerilor au fondat o mulţime de sate care gravitau în jurul minelor de aur, argint şi alte metale preţioase şi rare.

Din secolul al XVIII-lea, comorile din adâncuri au făcut faimoase peste hotarele Transilvaniei localităţi miniere ca Abrud, Roşia Montană, Cărpiniş, Câmpeni, Bistra, Bucium, Nojag (Săcărâmb), Certej, Măguta Topliţa, Fizeşti, Băiţa, Hărţăgani, Câinelu, Ruda, Porcurea, Almaşu Mare, Poiana, Stănija, După Piatră şi altele.

Cele mai multe dintre marile zăcăminte din Munţii Metaliferi au fost exploatate aproape neîntrerupt de peste două secole. Întâi prin metode arhaice: mii de gropi erau săpate de localnici în căutarea bulgărilor de metale preţioase, iar nisipul râurilor de munte era cernut, măcinat şi spălat pentru a putea fi culese din el grăunţele de aur virgin.

Galeriile miniere au început să se extindă la sute de metri adâncime, spre măruntaiele pământului, formând uriaşe labirinturi subterane.

Unele mine s-au dezvoltat, în jurul lor fiind construite topitorii, uzine de preparare, mori de măcinare, ateliere metalurgice. Toate au început să fie închise definitiv de la sfârşitul anilor ´90, iar un deceniu mai târziu nicio veche exploatare minieră din ţinutul metaliferilor nu mai funcţiona. În prezent, mai multe vaste perimetre miniere au fost concesionate în zonă, pentru a fi înfiinţate noi exploatări.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO „Blocurile fantomă“ ridicate de comunişti în munţi. Ce soartă a avut cel mai ciudat cartier muncitoresc

Cum arată fosta mină Barza, închisă în urmă cu 15 ani. De aici au fost scoase zeci de tone de aur VIDEO

Hunedoara secolului XIX, descrisă de un londonez: şocat de traiul ţiganilor, dar fascinat de castel şi de ţinutul aurului

Priveliştea sumbră a fostelor mine de fier de la Teliuc. Coloşii de beton în ruină de lângă Hunedoara VIDEO

Hunedoara



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite