Blestemul aurului din anii 1950. Soarta ciudată a tânărului găsit mort în celulă, după ce a furat câteva miligrame de aur

Blestemul aurului din anii 1950. Soarta ciudată a tânărului găsit mort în celulă, după ce a furat câteva miligrame de aur

Aur din minele Apusenilor. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

O anchetă păstrată din anii 1950, la Arhivele Judeţului Hunedoara, spune povestea stranie a unui tânăr miner, a cărei moarte a stârnit controverse. Bărbatul a plătit cu viaţa pentru mai puţin de un gram de aur de furtul căruia a fost acuzat.

Un dosar păstrat în Arhivele Judeţului Hunedoara oferă detalii despre împrejurările morţii unui tânăr miner, arestat pentru furtul câtorva cinci grame de minereu de aur, din care s-a putut extrage mai puţin de un gram de metal preţios.

Cercetările dezvăluie informaţii preţioase despre rigoarea anchetelor la care erau supuşi hoţii de aur şi despre modul în care se proceda în cazul celor prinşi şi acuzaţi de aceste infracţiuni.

În seara zilei de 25 martie 1951, la scurt timp după ce fusese arestat, Ioan Golda a fost găsit mort în arestul Miliţiei Raionului Brad. A doua zi de dimineaţă, ofiţerii Direcţiei Miliţiei Regiunii Deva – Hunedoara s-au deplasat la locul tragediei pentru a stabili în ce împrejurări s-a petrecut aceasta. „Am vizitat Arestul Raionului de Miliţie Brad, unde ni s-a arătat locul unde s-a sinucis prin strangulare numitul Golda Ioan şi totodată ni s-a prezentat un laţ cu care s-a strangulat. Am constatat că era făcut din pânză Muncitorul, ruptă în fâşii, şi dintr-o bucată de pânză doc, toată înnodată. Deplasându-ne la morga spitalului Brad am găsit întins pe o targă pe numitul Golda Ioan, iar în jurul gâtului se vedeau urmele lăsate de laţ prin strangulare. Am veriicat apoi buzunarele şi am văzut că buzunarul din dreapta al pantalonilor era rupt şi fâşii de pânz din el i-au servit de laţ pentru strangulare”, arătau anchetatorii, în nota păstrată la Arhivele Judeţului Hunedoara.

Arestat pentru furt de aur
Ancheta Miliţiei regionale a continuat pentru a se stabili motivul arestului, al sinuciderii şi împrejurările tragediei. În ziua de 24 martie 1951, constatau anchetatorii, Ioan Golda se afla la lucru, la Uzinele de stampare Gura Barza şi fusese chemat la Secţia de cadre a uzinei pentru a-şi da autobiografia. „La un moment dat, căzându-i basca din mână jos, a căzut afară din ea aur amalgam. Imediat, au fost sesizate organele Raionului de Miliţie Brad, ce au început a face, prin Biroul economic, cercetări. În bască, organele Miliţiei Brad au găsit circa cinci grame de aur amalgam. Efectuându-se percheziţia domiciliară în locuinţa sa din comuna Crişan, s-au găsit o cratiţă şi o lingură suspecte, care trimise de organele Miliţiei la analiză s-a constatat pe fundul cratiţei rest de aur, ce s-a predat Băncii. Pe această bază, individul a fost reţinut şi depus în arest, în ziua de 24 martie 1951, ora 15”, se arăta în dosar.

Ofiţerului de serviciu de la Arest i s-a pus în vedere să îl supravegheze atent pe tânărul miner. L-a vizitat de mai multe ori în cursul zilei, iar seara, în jurul orelor 21, a închis geamul arestului, după o scurtă discuţie cu Ioan Golda. „După ce l-am verificat în jurul orei 21:15, am închis uşa arestului. După circa zece minute, m-am uitat din nou în arest şi am văzut pe numitul Golda Ioan că sta pe prici şi mi-a spus că îi este frig. La aceasta, eu i-am răspuns că nu pot să îl las la bucătărie, căci nu am ordin în acest sens, după care am închis din nou uşa. După circa 10 minute, când a venit tovarăşul comandant, m-am uitat prin vizetă şi am văzut că arestatul era legat cu laţul în jurul gâtului”, susţinea caporalul Ioan Polgari.

Ioan Golda s-a spânzurat în celulă, de grilajul de fier de la geamul arestului, susţineau anchetatorii. A fost scos din laţ, iar angajaţii arestului au încercat să îl readucă la viaţă, făcându-i respiraţie artificială. Bărbatul însă nu şi-a mai revenit.Rudele sale au solicitat efectuarea unei autopsii, nevenindu-le să creadă că acesta s-a sinucis, însă medicii legişti nu au găsit indicii că acesta ar fi fost victima unor criminali.
„Motivul ce l-a determinat pe infractor a se sinucide prin spânzurare se crede că se datorează faptului că a fost descoperit şi prins că se ocupa cu furt de aur”, stabileau anchetatorii, care închideau, astfel, cazul.

Miligrame de aur
În ziua în care a avut loc ancheta, minereul de aur găsit asupra lui Ioan Golda a fost adus în Laboratorul Central din Gurabarza, pentru a fi analizat. Chimista Eugenia Panc confirma că obiectele găsite asupra minerului conţineau aur, însă într-o cantitate infimă. „Procedându-de la efecturarea operaţiunilor de analiză a cantităţii de amalgam de 1,7830 grame adusă la Laborator, a rezultat o cantitate de 0,2354 miligrame de aur. La fel din cantitatea de 51 de grame zgură arsă ce s-a curăţat de pe obiectele ce au fost supuse de Golda Ioan pentru arderea aurului a rezultat o cantitate de 0,030 de grame aur. Operaţiunile au fost efectuate în faţa delegatului sergent de miliţie Corciu Toma, din Miliţia Raionului Brad. Învinuitul Golda Ioan nu a fost de faţă la operaţiunile arătate mai sus, deoarece s-a sinucis”, informa reprezentanta Laboratorului de analize. Miligraele de aur au fost predate Băncii de stat din Brad, în două plicuri sigilate, având următoarea inscripţie „Mica 12 Apostoli, Laborator, Golda Ioan, muncitor la Uzinele Gurabarza”. „Conform inscripţiunilor efectuate cu creion pe plicurile corpurilor delicte, primul plic conţine afirmativ 0,2354 miligrame de aur, iar al doilea 0,030 grame aur. Corpurile delicte recepţionate se vor păstra în tezaurul Băncii R.P.R., Banca de Stat, Sucursala Raională Brad”, se arăta în procesul verbal din 29 martie 1951.

Astfel s-a finalizat una dintre cele mai bizare anchete ale hoţilor de aur din anii 1950, în care furtul de aur era considerat unul dintre cele mai grave delicte.

„În timp ce marea majoritate a oamenilor muncii din cuprinsul acestei Republici sunt călăuziţi de noul climat socialist construit, înţelegând să îşi asigure existenţa din rezultatul propriei lor munci consacrate binelui obştesc, în vederea ridicării continue a standardului de viaţă, unele elemente cu reminiscenţe burgheze înţeleg să parvină la câştiguri uşoare, spe¬culative din manipularea obiectelor şi bijuteriilor de aur, fără a le predea Băncii de Stat, sustră¬gându-se de la obligaţia predării, în profit personal şi în dauna întăririi puterii noastre valutare”, se arăta într-un rechizitoriu din 1951 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Deva, care confirma rigoarea dusă la extrem cu care erau instrumentate aceste cazuri.


Vă recomandăm şi:

Enigma nedescifrată a Sarmizegetusei Regia: ce soartă i se plănuia cetăţii antice în timpul „febrei aurului” din anii 1800

Documente vechi de două secole, cercetate de arheologi, scot la lumină evenimentele stranii care au schimbat soarta Sarmizegetusei Regia. În anii 1800, ruinele „oraşului necunoscut până atunci” au fost invadate de localnicii cuprinşi de febra aurului. O mărturie a vremii arată cum au reacţionat autorităţile faţă de noua descoperire şi ce planuri aveau cu cetatea.

Secretele aurului dacic: legătura ascunsă a marilor tezaure de Kosoni recuperate în ultimii ani, dezvăluită de o expertiză

O expertiză efectuată asupra ultimului mare tezaur de monede antice de tip Koson, recuperat de autorităţile române, oferă detalii neştiute până în prezent despre provenienţa acestuia şi confirmă legătura acestuia cu alte două tezaure de monede antice care s-au aflat în posesia traficanţilor de comori.

Secretul brăţării dacice recuperate într-o operaţiune periculoasă. Cum a fost capturat cămătarul care a vrut să vândă comoara cu 110.000 de euro

Comorile dacice de aur, descoperite în siturile din Munţii Orăştiei şi traficate pe piaţa neagră a antichităţilor, au stârnit de-a lungul timpului interesul şi fantezia publicului. Cea mai spectaculoasă acţiune de recuperare a unei brăţări antice a avut loc în Hunedoara. După o investigaţie complexă, la care au contribuit şi ofiţeri sub acoperire, autorităţile au intervenit în forţă pentru prinderea celui care o deţinea.

Misterul celui mai preţios colier dacic din aur, traficat pe piaţa neagră. Cum a fost recuperat tezaurul antic din Căpâlna

Unul dintre cele mai faimoase tezaure dacice recuperate în ultimii ani de autorităţile române, după ce a fost vândut pe piaţa neagră a antichităţilor, a fost colier de aur cu pandantive şi perechea de cercei din aur, furate din cetatea de la Căpâlna. Timp de aproape un deceniu, bijuteria antică a fost plimbată din mână în mână de traficanţii de artefacte.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: