Bisericile medievale de piatră propuse în patrimoniul mondial UNESCO. De ce sunt atât de preţioase „perlele” Hunedoarei

Bisericile medievale de piatră propuse în patrimoniul mondial UNESCO. De ce sunt atât de preţioase „perlele” Hunedoarei

Biserica medievală de la Gurasafa. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Mai multe biserici medievale din judeţul Hunedoara au fost propuse pentru a face parte din patrimoniul mondial UNESCO. Printre ele se află biserica de la Densuş, considerată o adevărată bijuterie arhitecturală şi biserica de la Gurasada.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bisericile medievale de piatră din Ţara Haţegului şi biserica veche din Gurasada au fost propuse pentru a face parte din patrimoniul UNESCO. „Aceste biserici se află pe lista indicativă a Institutului Naţional al Patrimoniului, cu propunere de a fi clasate ca situri UNESCO”, a declarat Sorin Vasilescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara.

Bisericile medievale ale Hunedoarei propuse pe lista UNESCO

Biserica Gurasada
Biserica din Gurasada poartă hramul Sfântului Arhanghel Mihail şi este atestată documentar încă din anul 1292. În ultimele secole, construcţiei originale i s-au mai adăugat câteva încăperi şi un turn, în partea de vest, iar potrivit istoricilor, a fost pictată iniţial la începutul secolului al XlV-lea. În secolul XVIII, pictura veche a fost acoperită cu picturile realizate de Ioan Ierodiaconul din Deva şi meşterul Nicolae din Piteşti, la comanda împărătesei Mariei Tereza. „Un loc aparte ocupă pictura din Gurasadului. Conform inscripţiei, nava a fost pictată din nou în 1765. Găsim aici scene şi procesiuni de sfinţi. Caracteristice sunt grupurile de asistenţă, compuse dintr-un conglomerat izocefal, rigiditatea figurilor, pretenţiozitatea desenului şi cutele multe şi mărunte, făcute de stofele care drapează figurile, precum şi indicaţiunile foarte rare de peisaj. Datarea picturii în secolul XVIII explică îndeajuns aceste elemente decadente", relata istoricul de artă Virgil Vătăşianu, în volumul „Vechile biserici de piatră româneşti din judeţul Hunedoara”, 1930. Lăcaşul din Gurasada este considerat una dintre atracţiile turistice de pe Valea Mureşului şi unul din locurile istorice importante din împrejurimile Devei.

Biserica Strei
Biserica medievală Strei, de pe Valea Streiului, datează din secolul al treisprezecelea, potrivit unor istorici, şi este unul dintre cele mai vechi lăcaşe de cult creştine din România. Biserica a fost construită din piatră pe ruinele unei aşezări romane, o „vila rustica”, iar din anii 1940, în lăcaşul cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” nu s-au ţinut slujbe decât ocazional. Biserica impresionează prin vechimea sa, dar mai ales prin picturile sale murale. Deşi au fost vandalizate, iar timpul a fost necruţător cu ele, picturile din lăcaşul religios sunt impresionante: ele datează din secolul XIV şi sunt realizate de meşteri străini. Impresionant este şi monumentul funerar roman aflat la temelia bisericii, pe care erau înfăţişate două personaje care simbolizau moartea şi somnul.

Biserica Densuş
Biserica din Densuş a fost ridicată pe ruinele unui templu închinat zeului Marte, în altarul căruia romanii aduşi în Dacia obişnuiau să facă sacrificii, informau istoricii. În zidurile bisericii au ajuns blocurile de calcar şi monumentele funerare din fostul oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.Pe pereţii vechi străjuiesc picturi bizantine vandalizate în trecut de turci, care le-au scos ochii sfinţilor pictaţi. A fost atestată, potrivit documentelor istorice, din secolul al XIV-lea, însă numeroşi istorici au susţinut că este mult mai veche.

Biserica Streisângeorgiu

Biserica medievală Streisângeorgiu se numără printre cele mai vechi din România şi, potrivit specialiştilor, una dintre cele mai preţioase monumente de arhitectură medievală transilvană. Marele istoric Nicolae Iorga a cercetat-o şi a numit-o „Cea mai veche ctitorie de nemeşi români din Ardeal”. El descrie o frescă bizantină, veche de cinci secole, din interiorul aşezământului, care atestă legătura cu istoria românilor din Ardeal. Săpăturile arheologice au relevat vechimea neaşteptat de mare a bisericii, din anii 1313-1314, conform inscriptiei slavo-române din biserică. Inscripţia a fost descoperită în altarul bisericii, în timpul unor sondaje asupra pereţilor. Mormintele din jurul bisericii datează din secolele XII-XIII. Stratigrafia mormintelor şi alte date au permis concluzia că înaintea bisericii de zid, a existat o biserică de lemn, cu acelaşi plan şi aceleaşi dimensiuni datată în a doua jumătate a secolului al XI-lea. Pictura murală interioară se păstrează din trei etape succesive, cea iniţială din 1313-1314, refăcută în 1409 şi 1743. La exterior, pe zid, dar şi în interiorul bisericii se observă lespezi romane preluate de la o villa rustica din apropiere.

ŞI biserica veche din Sântămăria-Orlea se numără printre cele mai vechi biserici din spaţiul românesc, fiind ridicată către sfârşitul secolului al XIII-lea. Lăcaşul din Ţara Haţegului ar putea deveni, de asemenea, sit UNESCO.

Cel mai bogat judeţ în situri UNESCO
Demersurile pentru includerea monumentelor istorice în patrimoniul UNESCO sunt de durată, însă dacă vor fi acceptate, bisericile medievale de piatră se vor alătura siturilor care fac din Hunedoara regiunea cu cea mai mare zestre de situri UNESCO din ţară. Judeţul Hunedoara are cele mai multe monumente şi parcuri recunoscute prin programele UNESCO: Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei, Rezervaţia Biosferei Retezat şi Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului. Acestora li se adaugă şi un Tezaur Uman Viu în persoana cunoscutului taragotist Pera Bulz din comuna Vaţa de Jos.

Şi Castelul Corvinilor a fost propus, în 2017, pentru a face parte din patrimoniul cultural mondial. De asemenea, situl pagusului (orăşel) antic de la Micia, este în procedură de clasare UNESCO, pentru că face parte din marele proiect Frontierele Imperiului Roman.

Cum pot ajunge situri UNESCO
Potrivit rapoartelor UNESCO, statutul de sit UNESCO aduce monumentelor istorice câteva beneficii importante chiar dacă nu sunt materiale. Scopul UNESCO nu este de a aduce profit celor care au în grijă monumentele, ci de a le proteja.  Dar, pe lângă mândria de a fi atestat ca unul dintre cele mai valoroase 1.000 de situri din lume, recunoaşterea unui sit UNESCO va putea aduce o mai bună protejare a sa şi o altfel de raportare la el din partea comunităţii. În final, ar putea crea mai multe şanse celor care accesează fonduri pentru conservarea lui. Drumul spre includerea în Patrimoniul mondial UNESCO durează doi sau mai mulţi ani, în funcţie de cât de pregătiţi sunt cei care gestionează monumentul istoric.

Cel puţin unul dintre cele zece criterii pentru care un sit poate fi inclus în Patrimoniul mondial va trebui îndeplinit. Criteriile de analiză a valorii universale excepţionale a unor proprietăţi sunt: (I) reprezintă o capodoperă a geniului creator uman;

(II) prezintă un schimb important al valorilor umane, într-un interval de timp sau într-o zonă culturală a lumii, cu privire la evoluţiile în domeniul arhitecturii, tehnologiei, artelor monumentale, urbanismului sau peisagisticii; (III) să poarte o mărturie unică sau cel puţin excepţională a unei tradiţii culturale sau civilizaţii care trăieşte sau care a dispărut; (IV) să fie un exemplu remarcabil al unui tip de clădire sau peisaj care ilustrează etape semnificative în istoria umană; (V) să fie un exemplu remarcabil al unei aşezări umane traditionale, care este reprezentativa pentru o cultură sau un exemplu de interacţiune a omului cu mediul în special atunci când mediul a devenit vulnerabil sub impactul schimbărilor ireversibile;

(VI) să fie asociate cu evenimente sau tradiţii vii, cu idei sau credinţe, cu opere artistice şi literare avand semnificaţie universală; (VII) să conţină fenomene naturale la superlativ sau zone de frumusete naturala de excepţie şi de o importanţă estetică deosebită; (VIII) să fie exemple remarcabile care reprezintă etapele majore ale istoriei pământului, inclusiv înregistrarea vieţii, procese geologice semnificative in curs de desfasurare în dezvoltarea formelor de relief, sau caracteristici fiziografice si geomorfologice semnificative;

(IX) să fie exemple remarcabile reprezentând procese semnificative ecologice si biologice în curs de desfăşurare în evoluţia şi dezvoltarea surselor naturale de apa, ecosistemelor de coastă şi marine şi comunităţilor de plante şi animale; (X) conţin cele mai importante şi semnificative habitate naturale pentru conservarea in-situ a diversităţii biologice, inclusiv a celor care conţin specii amenintate de valoare universala exceptionala din punct de vedere al ştiinţei sau conservării.

Pentru a fi considerată de valoare universală excepţională, o proprietate trebuie să îndeplinească, de asemenea, condiţiile de integritate şi autenticitate şi trebuie să beneficieze de un sistem de management adecvat pentru a asigura protejarea acesteia, informează Comisia Naţională a României pentru UNESCO.


Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Dezastrul de la Micia. Ce soartă a avut locul istoric de pe malul Mureşului,  cu terme şi amfiteatru pentru gladiatori

Micia, misteriosul oraş de andezit al romanilor abandonat de români. Zidurile care pe vremuri aveau rol de apărare sunt acum doar ruine cucerite de bălării

VIDEO Cel mai spectaculos tunel al căii ferate de mare viteză. Are 800 de metri iar trenurile îl vor străbate cu 160 km/h

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările