Barajul uriaş din Valea Jiului, abandonat înainte de finalizare, după două decenii de muncă FOTO
0
Un baraj uriaş de beton, ce urma să fie punctul de sprijin al amenajării hidrotehnice Baleia din Hunedoara, a rămas abandonat, înainte ca lucrările să ajungă la final.
O mulţime de tuneluri şi un baraj uriaş de beton îi întâmpină pe călători la capătul unui defileu aflat la poalele staţiunilor Straja şi Pasul Vulcan, Hunedoara.
GALERIE FOTO CU BARAJUL DE LA BALEIA
Lucrările la amenajarea hidrografică au început în anii '90 şi au fost abandonate după circa două decenii, când proiectul era aproape de final.
Barajul uitat de pe râul Cerna. Povestea vechii uzine de apă a combinatului din Hunedoara VIDEO
De atunci, spune Emil Savu, un localnic pasionat de drumeţii pe munte şi autor al mai multor fotografii care înfăţişează barajul şi tunelurile sale, locul a este căutat mai mult de amatorii de ieşiri în natură, în timp ce puţini mai speră că lucrările la baraj vor mai fi continuate. Localnicii plănuiesc chiar amenajarea unui traseu turistic „al tunelurilor”, în zonă.
Foto: Emil Milică Savu / Facebook
Barajul uriaş de beton de pe pârâul Baleia a fost plănuit la începutul anilor ´90, în Valea Jiului, pentru a asigura apa necesară funcţionării termocentralei Paroşeni. Proiectul aprobat printr-o hotărâre de Guvern din 1990 viza realizarea Amenajării hidrotehnice Baleia, aflată la poalele masivului Vâlcan şi a zonelor turistice Pasul Vâlcan şi Straja, şi instalarea la termocentrala din Paroşeni a unui cazan de abur de 270 de t/h şi a unui cazan de apă fierbinte de 100 Gcal/h. Lucrările erau necesare pentru asigurarea alimentării cu căldură a consumatorilor din Valea Jiului şi pentru creşterea gradului de siguranţă în funcţionarea instalaţiilor din Termocentrala Paroşeni.
La începutul anilor 2000, investiţia în cele două cazane a fost sistată, printr-o hotărâre de Guvern, în schimb statul român nu a renunţat la Amenajarea hidrotehnică din vecinătatea Termocentralei Paroşeni. Până la sfârşitul anilor 2000, când lucrările au fost oprite din cauza insuficienţei finanţării alocate de Guvern, doar o parte din investiţie a fost finalizată.
Lucrările realizate de Hidroconstrucţia – Sucursala Jiu au vizat excavarea şi forarea versanţilor, construirea unui baraj din beton în dublu arc, cu un volum de 86.000 de metri cubi (realizat parţial), a unui sector din aducţiunea de apă de 3,2 kilometri până la termocentrală (realizat parţial), construirea unui drum de acces şi a unui drum de contur pe malul drept (finalizate), amenajarea unei cariere pentru betoane, a unei galerii de deviere a apelor, a unor galerii de drenaj şi injecţie, a drumurilor tehnologice, a instalaţiilor electrice (toate finalizate).
Foto: Emil Milică Savu / Facebook
Lucrări oprite înainte de final
În anul 2009, constructorii au mai lucrat sporadic pe şantierul barajului, însă în cele din urmă au oprit definitiv lucrul şi şi-au retras personalul şi utilajele de pe şantier, unul dintre motive fiind acela că sumele alocate de statul român au fost prea mici pentru continuarea investiţiilor.
„În anul 2009 a fost alocată ca program valoric suma de 583.218 lei pentru semestrul I, sumă care prin decontarea cheltuielilor indirecte nu poate asigura şi justifica punerea în funcţiune a dotării tehnice, revizii la utilaje, ISCIR-izarea dotărilor de ridicat, plata energiei electrice şi în special a energiei reactive, angajare de personal etc. Suma alocată nu ne-a permis organizarea lucrului normal şi acoperirea cheltuielilor generate de lipsa de finanţare, vă rugăm să alocaţi pentru semestrul II 2009 suma de 6.000.000 lei”, se arăta într-o adresă din 2009 a reprezentanţilor Sucursalei Jiu, transmisă către SC Termoelectrica SA şi Termocentrala Paroşeni.
Foto: Emil Milică Savu / Facebook
Construcţia barajului nu a mai fost reluată, în anii următori, iar în prezent potrivit directorului Termocentralei Paroşeni, Doru Vişan, peste 60 la sută din proiectul amenajării hidrografice Baleia este realizat. Totuşi, el şi-a pierdut scopul pentru care a fost proiectat, deoarece unele dintre secţiile termocentralei din Valea Jiului nu mai sunt funcţionale.
Cât de util mai poate fi barajul
Dacă lucrările la acumularea de apă vor fi realizate, investiţia ar putea servi ca sursă de alimentare cu apă potabilă a locuitorilor Văii Jiului, apa pârâului Baleia fiind de calitate, susţine directorul termocentralei. Şi construcţia unei microhidrocentrale a fost propusă, de reprezentanţii minerilor, din Valea Jiului, în ultimii ani, pentru a da o utilitate barajului.
„Valorificarea prin justa despăgubire a barajului Baleia din portofoliul de investiţii al CET Paroşeni prin valorificarea către Agenţia Apele Române sau către Hidroelectrica, având în vedere că utilitatea acestei investiţii este una multiplă şi nu deserveşte doar CET Paroşeni”, a fost propusă ca sursă de venituri a Complexului Energetic Hunedoara, în raportul privind intrarea în insolvenţă a societăţii, publicat în 2016 de Casa de Insolvenţă GMC.
„Prin transferul acestei investii s-ar putea recupera suma deja investită de CET Paroşeni, conform evidentelor contabile, de circa 56,5 milioane lei. Banii astfel recuperaţi ar putea fi utilizaţi pentru finanţarea investiţiilor privind mărirea capacităţii de depozitare”, arătau autorii raportului.
În prezent, spune directorul Doru Vişan de la Paroşeni, statul român va trebui să decidă în administrarea cui va ajunge barajul şi ce utilitate va avea, dacă lucrările la amenajarea hidrografică Baleia vor mai fi reluate şi finalizate.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO
Se încarcă comentariile...
