Atrocităţile suferite de femei în lagărele sovietice. Cele mai cumplite mărturii din iadul prizonierelor din Gulag

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Femei torturate în timpul anchetelor. Desene de Danzig Baldaev.
Femei torturate în timpul anchetelor. Desene de Danzig Baldaev.

Mărturii emoţionante ale supravieţuitorilor lagărelor de muncă forţată din Uniunea Sovietică dezvăluie suferinţele şi umilinţele extreme la care au fost supuse sute de mii de femei, la mijlocul secolului trecut. Printre victimele Gulagului s-au aflat şi numeroase românce.

Peste un milion de oameni au murit în lagărele sovietice între anii 1934 şi 1953, potrivit unor studii. Despre condiţiile crâncene de viaţă ale deţinuţilor regimului stalinist au relatat numeroşi autori, cele mai cuprinzătoare mărturii fiind ale scriitorului Alexandr Soljeniţn, publicate în volume Arhipelagul Gulag, Primul Cerc şi O zi din viaţa lui Ivan Denisovich.

Relatări ale unor supravieţuitoare ale lagărelor de muncă forţată din URSS dezvăluie atrocităţile suferite de femeile deţinute.

Tramvaiul din Kolyma
Elena Glinka a fost arestată în 1950, pentru trădare, şi a petrecut şase ani în lagărul Kolyma, unde temperaturile iernii erau de până la - 38 de grade. O relatare a fostei inginere dezvăluia modul în care deţinutele aduse cu o navă de transport au fost violate, unele ucise apoi şi aruncate în apă. A numit această experienţă tragică „Tramvaiul Kolyma”. În mărturia ei, publicată în 1989, afirma că prizonierii de drept comun, aflând despre prezenţa femeilor, i-au îmbătat pe paznicii lagărului până ce aceştia nu au putut opune nicio rezistenţă. Apoi au aruncat cârpe pe podea, pentru a improviza aşternuturi, s-au aliniat şi au început să le violeze pe femei. Un prizonier şi-a luat rolul de „vatman al tramvaiului Kolyma”, el fiind cel care dirija agresiunile. Unele dintre victime, moarte, au fost târâte într-o grămadă de cadavre, în timp ce supravieţuitoarele care leşinau erau trezite cu apă. Elena a fost cruţată de tratamentul celorlalte femei, fiind tânără şi frumoasă, iar şeful taberei o alesese numai pentru el.

gulag

Mărturia tinerei căreia i-a murit copilul
Hava Volovich a ajuns în Gulag în anul 1937, după ce a criticat colectivizarea într-un articol de ziar. În cei 16 ani petrecuţi în lagărele de muncă a rămas însărcinată, cu unul dintre prizonieri, şi a născut o fetiţă, căreia i-a pus numele Eleanor. „În fiecare noapte, timp de un an, am stat la patul copilului meu, luând gândacii din jur şi rugându-mă, cerându-i lui Dumnezeu să-mi prelungească chinul cu 100 de ani, dacă ar însemna că să nu fiu despărţită de fiica mea”, îşi amintea fosta deţinută, citată în volumul Vocile Gulagului, de Anne Applebaum. După un an însă, copila a fost luată şi dusă într-o creşă din lagăr, iar tânăra mamă a fost trimisă la muncă grea în pădure. „Am văzut asistentele medicale strângând şi lovind copiii din paturi înainte de a-i spăla cu apa rece ca gheaţă. Am văzut o asistentă medicală apucându-i pe cel mai apropiat bebeluş, legându-i braţele şi apoi turânându-i o lingură de terci fierbinte pe gât”, îşi amintea aceasta. Copila sa a murit la vârsta de un an şi patru luni, fiind aruncată într-o groapă comună. „Aceasta este întreaga poveste despre cum, la naşterea singurului meu copil, am comis cea mai gravă crimă”, au fost cuvintele cu care Hava Volovich şi-a încheiat relatarea.

Femeile umilite până la sinucidere
Unele dintre cele mai faimoase desene care înfăţişau sadismul cu care erau pedepsiţi prizonierii lagărelor de muncă forţată din Uniunea Sovietică au fost realizate de Danzig Baldaev, un fost gardian al închisorilor sovietice. Danzig Baldaev a publicat în 1988 o serie de ilustraţii despre torturile suferite de prizonierii sistemului represiv din Gulag-ul epocii sovietice. Din cele peste 130 de desene, multe dezvăluiau ororile suferite de prizoniere. Autorul arăta cum administraţia lagărelor alegea ca sclave sexuale femeile care făceau parte din familia celor arestaţi ca „duşmani ai poporului”. Femeile „duşmane” erau dezbrăcate, înainte de a fi repartizate pentru anumite munci. Cele care acceptau să devină sclave sexuale ale şefilor din lagăre primeau munci mai uşoare. Celelalte erau fie trimise la exploatări forestiere sau alte munci grele, fie puse în celule şi torturare prin înfometare. Violurile în grup erau nelipsite. De asemenea, în multe cazuri, interogarea lor avea loc după ce erau dezbrăcate. Numeroase deţinute au fost puse în celulele hoţilor, unde erau umilite brutal şi violate. Ulterior, multe dintre victime se sinucideau (se spânzurau, îşi tăiau vene, mâncau pământ etc.). Gardienii vindeau „bunuri vii” deţinuţilor de drept comun în timpul transportului. Femeile din Germania, Polonia şi statele baltice erau „evaluate” înainte de îmbarcare şi urmau să fie violate de bandele de hoţi transportaţi în lagăre. Unii prizonieri aveau în „proprietate” două - trei astfel de femei, explica autorul desenelor.

gulag

Românce în Gulag
În lagărele de muncă sovietice, la mijlocul anilor 1940 au ajuns zeci de mii de femei din România, majoritatea de etnie germană, aduse pentru a munci „la reconstrucţia URSS” după Al Doilea Război Mondial. Ghizela Feraru şi Iuliana Ancuţescu au arătat că, în perioada 20 februarie 1945 – 15 octombrie 1945 mama lor, de naţionalitate germană, a fost deportată şi internată într-un lagăr de muncă din fosta URSS. Pe parcursul călătoriei multe persoane au decedat şi au fost aruncate direct pe calea ferată. Sub ameninţarea armelor au fost obligaţi să coboare în localitatea Djerjinsk, regiunea Dombas, noaptea, pe ger năpraznic, ei neavând haine adecvate, şi obligaţi să mărşăluiască în coloană până în lagărul de muncă forţată.La destinaţie au fost cazaţi în nişte barăci fără încălzire, câte 80 de persoane, într-o aşa-zisă cameră cu paturi supraetajate de două persoane, doar din scândură, împrejmuite cu gard de sârmă ghimpată, supravegheaţi de santinele înarmate, într-o colonie de muncă forţată. Acolo mama celor două a fost obligată la munci în construcţii şi demolări, în minele de cărbune şi în agricultură, câte 12 - 15 ore, fără mâncare adecvată  şi apă. Uneori beau apă din bălţi sau din urmele de animale. În lagăr femeia a născut în condiţii extrem de precare o fată care a şi murit în urma bolilor moştenite la data de 24 decembrie 1945.


Vă recomandăm să citiţi şi:

FOTO Ororile din fostele lagăre de muncă staliniste. Cele mai odioase pedepse aplicate „duşmanilor poporului“, ilustrate în desenele unui fost gardian

O serie de ilustraţii realizate şi publicate de un fost gardian al închisorilor Uniunii Sovietice din vremea dictatorului Stalin înfăţişau ororile la care au fost supuşi milioane de oameni consideraţi „duşmani ai poporului”.

Mărturii din iadul lagărelor sovietice în care au ajuns etnicii germani, după război. Tragediile deportaţilor obligaţi la reconstrucţia URSS

O mulţime de poveşti tragice de viaţă au păstrat etnicii germani din România deportaţi în lagărele de muncă din URSS, la mijlocul anilor 1940.

Ostaşii sovietici transformaţi de băutură în monştri. Cum au răspuns românii violurilor şi crimelor săvârşite de ruşi

Ostaşii Armatei Roşii au comis numeroase crime şi jafuri în toamna anului 1944, în timpul trecerii lor pe teritoriul României. În multe cazuri, infracţiunile săvârşite şi haosul creat de soldaţii sovietici au avut ca „stimulent” cantităţile impresionante de alcool consumate, iar unii dintre ei au plătit pentru faptele lor.

Notele secrete ale Lagărului de prizonieri sovietici. Iadul din minele Văii Jiului i-a îmbolnăvit pe ruşi de „orbul găinilor”

Mărturii rare despre traiul celor peste 5.000 de prizonieri sovietici de război în lagărele din Valea Jiului şi despre cum au munceau în minele de cărbuni au fost păstrate în arhive. Ele arată lipsurile prin care aceştia treceau, dar şi modul în care românii care îi aveau în grijă încercau să îi ajute.

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite