Arsenie Boca şi ateii: „La două feluri de oameni le spune Dumnezeu nebuni“

Arsenie Boca şi ateii: „La două feluri de oameni le spune Dumnezeu nebuni“

Arsenie Boca.

Duhovnicul Arsenie Boca a acordat o atenţie deosebită, în învăţăturile sale, ateismului,  pe care îl considera dăunător. Călugărul afirma însă că orice om trebuie lăsat să fie liber în credinţa sau necredinţa sa.

Ştiri pe aceeaşi temă

Arsenie Boca este considerat una dintre marile personalităţi ale românilor. Sfaturile călugărului şi vorbele sale de duh au fost făcute cunoscute printr-un număr impresionant de materiale documentare, cărţi religioase şi biografice. O serie de mărturii ale călugărului desriu modul în care acesta se raporta la ateism.

„La două feluri de oameni le-a zis Dumnezeu „nebuni”: la cei ce „zic că nu este Dumnezeu”, şi bogaţilor, cărora stomacul le este tot „dumnezeul” lor. În aceia este una şi aceeaşi cugetare greşită: tăgăduirea oricărui rost sau destin al omului şi al lumii, mai presus de lumea aceasta şi de stomacul ei. A tăgădui o conducere supremă a cerului şi a pământului e totuna cu a propovădui domnia întâmplării, a haosului sau a anarhiei universale”, afirma Arsenie Boca. La sfârşitul istoriei, aceiaşi doi nebuni, bogatul şi ateul, se vor lua la bătaie, vrând fiecare să fie singur stăpânitor al ţarinei, unul cu rostul ca să exploateze pe toţi oamenii pentru creşterea viţelului său de aur, celălalt să exproprieze şi pe Dumnezeu din dreptul de Autor al lumii. Planul luciferic al acestuia e mai tare decât al celui dintâi şi va birui”, scria călugărul.

În scrierile sale, Arsenie Boca afirma că oamenii care nu cred în existenţa divinităţii sunt condamnaţi. „Mintea care cugetă că nu există Dumnezeu cade în propria sa sentinţă: va trebui să se tăgăduiască şi pe sine. Căci a te lupta din toate puterile împotriva a ceva ce nu există dovedeşte nebunia acestei lupte, dovedeşte nonsensul şi absurdul ei, şi prin urmare şi a minţii care o conduce”, relata duhovnicul.

Despre libertatea de gândire
Arsenie Boca susţinea că ateismul tinde să cotropească tot pământul, însă decizia de a crede în Dumnezeu sau decizia de a fi ateu sunt fapte ale libertăţii. „Datoria ce-o avem noi este şi aceea ca să le spunem că ateismul lor e o greşeală, ori de-or asculta, ori de n-or asculta, şi aceasta trebuie s-o facem, pentru ca să cunoască şi ei că mai sunt încă oameni care cred în Dumnezeu şi la Judecata cea înfricoşată pe care o va face Domnul, să nu aibă cuvânt de apărare cum că nu i-a învăţat nimeni voia Domnului. Noi să nu ne temem de ei şi de vorbele lor să nu ne speriem, deşi ei vor fi pentru noi spini şi ciulini şi avem să trăim în mijlocul lor, ca între nişte scorpii. Noi trebuie să-i iubim în dragostea lui Dumnezeu - poruncă prin care stăm sau cădem din Creştinism, iar ce măsuri iau ei împotriva noastră îi priveşte; nouă nu ne rămâne altceva decât să câştigăm din toate”, completa călugărul.
Impunerea ateismului e un păcat mai greu ca sinuciderea, mai afirma duhovnicul. „Nu trebuie să fim spirite înguste, că nicio virtute nu-i în habotnicie sau zelotismul mărginit. Întotdeauna spiritul îngust, refractar oricărei înţelegeri superioare a lucrurilor, a dus întotdeauna la anarhie. Iar anarhia niciodată nu clădeşte, ci numai dărâmă. În concluzie: respectăm credinţa simplă a celor simpli, nu-i smintim”, completa Arsenie Boca.


Vă recomandăm şi:

Zece profeţii ale părintelui Arsenie Boca: moartea Ceauşeştilor, vărsarea de sânge de la Revoluţie, cutremure şi năpaste

Arsenie Boca, duhovnicul intrat în rândul marilor personalităţi ale ortodoxiei româneşti, ar fi prevestit că preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun a anului 1989. Profeţiile părintelui sunt susţinute de foştii săi apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut, iar li se adaugă alte prorociri despre sfârşitul comunismului, războaie şi viitorul României.

Părintele Arsenie Boca şi cele zece mari învăţături despre taina rugăciunii. Care era cea mai cunoscută rugăciune pe care o rostea dimineaţa Sfântul Ardealului

Părintele Arsenie Boca a lăsat posterităţii o moştenire spirituală impresionantă, iar vorbele sale despre credinţă, rugăciune şi milostenie sunt preţuite de milioane de români, dovadă fiind mulţimile de pelerini care vin să să se roage la mormântul său de la Mănăstirea Prislop. Cea mai cunoscută rugăciune a părintelui este cea pe care acesta obişnuia să o rostească dimineaţa.

30 de lecţii ale înţelepciunii de la părintele Arsenie Boca. Cele mai frumoase cugetări scrise de „ultimul sfânt al românilor“

Arsenie Boca a devenit în ultimii ani un adevărat fenomen, o figură emblematică în istoria recentă a poporului român. Preotul care a slujit la mănăstirile Prislop şi Brâncoveanu şi a fost deţinut politic în anii 1950 este considerat un sfânt de tot mai mulţi dintre cei care ajung să se roage la mormântul lui din cimitirul mănăstirii Prislop. Cugetările sale au ajuns şi ele cuvinte de căpătâi pentru credincioşi.

FOTO Minunea de lângă mormântul lui Arsenie Boca, de la Prislop. Peştera neştiută în care a trăit călugărul Ioan, devenit sfânt pentru ortodoxie

Mănăstirea Prislop îşi leagă numele de imaginea părintelui Arsenie Boca, al cărui mormânt a devenit loc de pelerinaj pentru un număr impresionant de pelerini. La aceeaşi mănăstirea a vieţuit, în urmă cu cinci secole, un alt duhovnic, a cărui poveste a făcut ca numele său să fie trecut între sfinţii Bisericii Ortodoxe Române.

Învăţăturile părintelui Arsenie Boca despre tainele dragostei: „Iubirea nu are marginile omului, străbate dincolo de mormânt şi ajunge pe cel iubit”

Învăţăturile duhovnicului Arsenie Boca, preotul martir al închisorilor comuniste, au devenit cunoscute în ultimii ani printr-un număr impresionant de volume, mărturii şi documentare. Printre temele cele mai abordate sunt iubirea, viaţa de familie şi căsătoriei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: