Aproape cinci milioane de euro va costa refacerea Amfiteatrului şi a Forului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Aproape cinci milioane de euro va costa refacerea Amfiteatrului şi a Forului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Forul - Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guţă/. ADEVĂRUL.

Aproape cinci milioane de euro sunt necesari pentru restaurarea Forului şi a Amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, potrivit unui proiect pe care Consiliul Judeţean Hunedoara îl va depune pentru a primi finanţare, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 - 2020.

Ştiri pe aceeaşi temă

Consiliul Judeţean Hunedoara a preluat de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva documentaţia aferentă proiectului de restaurare a Amfiteatrului şi Forului din cadrul sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. „Solicităm o finanţare de aproximativ 5,2 milioane de euro. Vom depune proiectul în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, pe Axa prioritară 5.1, privind conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, care va fi deschisă începând din 25 mai, până în 25 noiembrie”, a precizat Adrian David, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara.

Amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi refăcut şi va putea găzdui până la 6.000 de spectatori. Pentru restaurarea arenei va fi folosită marmură de la exploatările din zonă, informau recent reprezentanţii Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva. Toate materialele utilizate în refacerea amfiteatrului vor fi compatibile cu materialele din antichitatea romană, utilizate la edificarea acestui monument: mortar, sorturi diferite de roci, marmură. Şi Forul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi restaurat. Liliana Ţolaş, managerul MCDR Deva, a precizat că lucrările de restaurare din Ulpia Traiana Sarmizegetusa vor fi finalizate în patru – cinci ani, iar numărul vizitatorilor va creşte exponenţial. Anual, peste 150.000 de oameni vizitează primul oraş construit de romani după invadarea Daciei.

Povestea Ulpiei Traiana Sarmizegetusa

Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost construită în vremea împăratului Traian,la poalele Retezatului, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii estimează că aici locuiau până la 30.000 de oameni. Printre cele mai spectaculoase construcţii din incinta oraşului antic se află amfiteatrul în tribunele căruia încăpeau peste 5.000 de oameni, susţin istoricii. Oraşul antic era străbătut de un drum imperial care venea de la Drobeta, iar în ruta sa intrau Tibiscum şi Sarmizegetusa, Apulum, Potaissa (Turda), Napoca (Cluj) şi Porolissum (Moigrad), cel mai nordic punct al provinciei. Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea. Pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi. „Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care, în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia, informează reprezentanţii secţiei muzeale a sitului.

Castelul Corvinilor, pe aceeaşi axă de finanţare
Primăria Hunedoara va depune, pe aceeaşi axă de finanţare din Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, un proiect privind reabilitarea Castelului Corvinilor. Investiţia vizează punerea în valoare a întregului ansamblu arhitectural prin realizarea unor circuite de vizitare. „Se propun lucrări de consolidare, restaurare, conservare şi reabilitare a întregului castel, dar şi intervenţii ce vor conduce la crearea de noi spaţii în interiorul incintei, stabilirea unor circuite de vizitare bine definite atât în curţile interioare ale castelului cât şi în interiorul acestuia, crearea unui centru de conferinţe – ca program de sine stătător – care să deservească nevoile de întruniri ale municipalităţii”, informa recent Consiliul Local Hunedoara.


 

Vă recomandăm şi:

Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Oraşe dispărute din România: Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost în perioade diferite ale Antichităţii cele mai importante oraşe ale Daciei. Ruinele celor două foste capitale se află pe teritoriul Hunedoara şi reprezintă situri istorice importante.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.1
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 2
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 3
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 4
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 5
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 8
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 7
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 9
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 10
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 11
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 12
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 13
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 14
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 15
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 16
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 17
  •  Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 19
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 20
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 21
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de la poalele Retezatului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 22
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: