Amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa devine un Colosseum de marmură în miniatură

Amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa devine un Colosseum de marmură în miniatură

Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Marmura va fi folosită intens la restaurarea Amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Investiţia care va schimba înfăţişarea monumentului se ridică la cinci milioane de euro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Consiliul Judeţean Hunedoara va cheltui până la 327.000 de lei pentru serviciile de consultanţă alocate proiectului de restaurare şi conservare a Amfiteatrului antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, o investiţie de circa 22 de milioane de lei pentru care a obţinut fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional. Investiţia vizează conservarea şi restaurarea amfiteatrului roman din situl arheologic, pe o suprafaţă de aproape 5.000 de metri pătraţi. Sunt prevăzute lucrări ample: reconstruirea şi gazonarea arenei, consolidarea şi reamenajarea zidurilor arenei, amenajarea intrărilor, realizarea de scări de acces, pardoseli şi tribune.

Amfiteatrul reclădit din marmură
Proiectul cuprinde amenajarea parţială a gradenurilor de pe tronsonul sudic, astfel încât să poată fi folosite pentru diferite evenimente în perioada estivală. Se propune amenajarea spaţiului dintre intrarea nr. 7 şi intrarea nr. 12, prin reconstituirea volumetrică a zonelor Podium, Maenianum primum şi Tribuna oficialităţilor. Cel mai folosit material la lucrările de restaurare va fi marmura.
„Reconstiturea volumetrică a Podiumului se propune prin amplasarea unor plăci de marmură având dimensiunile elementelor de cornişă, găsită la faţa locului, realizarea balustradei către Arenă tot din marmură, prinse în elemente de cornişă. Se vor prevedea bănci din marmură / travertin / calcar / gresie, cu dimensiunile egale cu cele găsite la faţa locului, grupate câte trei pentru a facilita accesul la acestea. Accesul pe podium se va face prin cele două intrări de tipul I (intrarea 9 şi 10). Accesele se propun a fi pavate cu lespezi de marmură. Reconstiturea volumetrică a Maenianum primum se propune prin realizarea gradenurimlor din plăci de marmură şi amplasarea băncilor pe acestea. Au rezultat cinci rânduri de bănci. Accesul la aceste locuri se va face prin rampe de scări din marmură cu lăţime de un metru şi aşezate pe zidurile radiale din porţiunea studiată. Pornirea rampelor se va face de pe deambulatoriu de la Maenianum primum, iar accesul din exterior la acesta se va face prin intrările de tipul II (8 şi 12). Accesele se propun a fi pavate cu lespezi de piatră de andezit”, se arată în proiect.

Va mai fi realizat un canal colector din cărămidă romană, pentru preluarea apelor pluviale, iar suprafaţa Arenei, după decopertare, va fi pregătită pentru însămânţare cu gazon vegetal.

Coloane corintice
Reconstituirea Tribunei oficialităţilor se va face ţinându-se cont de coloana corintică găsită la faţa locului de arheologul Gabor Szinte, se arată în proiect. O variantă vizează amplasarea în Maenanum primu a unor bănci cu şezut din rigle de lemn poziţionate cu console de marmură şi realizarea unei loje cu şase coloane corintice cu abac, din calcar, aşezate pe piedestale. A doua variantă vizează amplasarea în Maenianum primum a unor bănci de şezut din lespezi de marmură pe console de marmură şi înglobarea unor elemente originale în compoziţia propusă. În acest caz tribuna nu va avea coloane, ci doar un piedestal ce se dezvoltă de pe partea superioară a zidului Arenei.  Perioada de implementare a proiectului va fi de 54 de luni.

Colonia Ulpia Traiana Dacica Augusta Sarmizegetusa a fost primul oraş roman întemeiat în Dacia. În prezent este unul dintre cele mai vizitate monumente arheologice din România. Complexul arheologic al capitalei romane dezvăluie ruinele unui oraş cosmopolit şi înfloritor din Antichitate, o aşezare de lux, în care trăiau peste 20.000 de oameni, cu o mulţime de clădiri administrative şi palate impozante, cu temple închinate zeităţilor romane, şi cu un amfiteatru care putea primi peste 5.000 de spectatori.


Vă recomandăm să citiţi şi:
 

VIDEO Oraşul antic din România vizitat de mii de oameni din greşeală. „Spun că au venit să vadă ruinele cetăţii dacice şi că nu vor să audă de romani“

Pompeii de la poalele Retezatului. Cum arăta Ulpia Traiana Sarmizegetusa în secolul al XIX-lea: „O mulţime de obiecte preţioase erau cărate de acolo”

Cum au fost batjocorite marile cetăţi în trecut. Localnicii profitau de dezastrul aşezărilor, dar străinii se cutremurau

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: