Aici a fost poligonul Gărzilor Patriotice. Povestea trupelor de muncitori pe care se bizuia Ceauşescu VIDEO

Aici a fost poligonul Gărzilor Patriotice. Povestea trupelor de muncitori pe care se bizuia Ceauşescu VIDEO

Poligonul Gărzilor Patriotice. ADEVĂRUL

Rămăşiţele poligonului Gărzilor Patriotice din Hunedoara amintesc localnicilor de miile de muncitori trimişi la instrucţie militară, după programul de lucru.

Ştiri pe aceeaşi temă

Rămăşiţele unuia dintre cele mai mari poligoane de antrenament ale gărzilor patriotice din Hunedoara pot fi văzute pe dealul Cărpinişului, din Teliucu Inferior.

GALERIE FOTO - TELIUC

VIDEO - POLIGONUL DIN TELIUC

Fostele clădiri s-au ruinat, gardurile au dispărut, iar locul seamănă în prezent cu un imens amfiteatru de pământ acoperit cu iarbă, brăzdat de vechile tranşee şi călcat uneori de turmele de oi şi de vite. La poalele dealului se întind cartierele satului Teliucu Inferior, înconjurate de întinderile fostelor mine de fier, împânzite de ruine. La celălalt capăt al poligonului se întinde pădurea Teliucului, şi ea împânzită de urmele lucrărilor miniere.

Armata de copii din România a anilor ´50. Cum funcţionau brigăzile de „muncă şi apărare a patriei”

Secretele temutelor trupe ale Securităţii în România comunistă. Ostaşii de elită care inspirau teroare românilor

Secretele industriei militare din România anilor '50. Ce făceau specialiştii sovietici în fabricile de armament româneşti

Poligonul datează de la începutul anilor ´70, când aşezarea minieră din vecinătatea Hunedoarei se afla la apogeul extinderii sale. Minele de fier de la Teliuc şi Ghelari funcţionau atunci la capacitate maximă, pentru a asigura o parte din minereul necesar combinatului siderurgic din Hunedoara. Însă, în ciuda investiţiilor masive din zonă, zăcămintele începeau să se epuizeze, costurile de producţie să crească, iar în aceste condiţii, combinatele din Hunedoara şi Călan începeau să se bazeze tot mai mult pe minereu de import, provenit din Uniunea Sovietică, Australia sau America Latină. Exploatările din Teliuc şi Ghelari aveau însă, câteva mii de angajaţi, iar mulţi dintre ei puteau fi folosiţi, la nevoie, pentru apărarea acestora.


Poligonul Gărzilro Patriotice. Teliucu Inferior. VIDEO: ADEVĂRUL


Unii localnici, mai în vârstă, îşi amintesc că în anii ´70 şi ´80, aici a fost locul în care mii de oameni au participat, după orele de program în uzinele şi minele de fier, la instrucţia militară. „La ieşirea din schimb, eram aduşi, femei şi bărbaţi, la antrenament. Trăgeau cu puştile sovietice SKS. Mai grea era căutarea cartuşelor”, îşi aminteşte un sătean.

 

Gărzile patriotice din uzinele României

Gărzile patriotice au funcţionat în primii ani de comunism, iar tradiţia lor a fost continuată, după o pauză de aproape două decenii, de la începutul anilor ´70, în timpul regimului Ceauşescu. Acestea completau oferta de activităţi militare propusă românilor de regimul comunist.


Antrenament militar. Tragere la ţintă în România comunistă. Foto: delcampe.net. (ilustrată)

„Gărzile patriotice sunt unităţi de luptă înarmate ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate, constituite în scopul întăririi capacităţii de apărare a patriei. Gărzile patriotice participă, prin subunităţi destinate şi pregătite special, la activităţile de sprijinire a grănicerilor în paza frontierei de stat, precum şi a miliţiei în menţinerea ordinii publice. Gărzile patriotice sunt formate din cetăţeni ai RSR, muncitori, ţărani şi intelectuali, bărbaţi până la vârsta de 60 ani şi femei până la 55 ani, fără deosebire de naţionalitate. Cei care doresc pot activa în gărzile patriotice şi peste aceste limite de vârstă”, se arăta în Legea 14/1972, pentru organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România.


Teliucu Inferior. ADEVĂRUL
 

Sute de mii de români în Gărzile Patriotice

În februarie 1984, Agenţia Centrală de Informaţii a Statelor Unite ale Amercii a finalizat un raport cu privire la Armata Română, un document secret la acea vreme, publicat în prezent în arhiva digitalizată a instituţiei. Serviciul de Informaţii arăta că în primul deceniu de la înfiinţarea unităţilor paramilitare, regimul comunist a făcut eforturi să crească rolul lor şi să îmbunătăţească dotările cu armament ale acestora.


Ruinele poligonului de tragere. ADEVĂRUL

„Este de aşteptat ca aceste unităţi să înlocuiască unităţile Armatei în misiuni mai puţin exigente, cum sunt păzirea liniilor de comunicaţie şi a facilităţilor militare, precum şi de conducere a unor lupte de gherilă în zone invadate de forţe inamice. În linie cu conceptul original de apărare pe teren propriu, Gărzile patriotice sunt organizate local. Unităţile lor sunt formate în fabrici şi uzine, care suportă costul acestora în timp de pace. Membrii acestora sunt voluntari, însă unii emigranţi susţin că angajaţii şi în special ofiţerii în rezervă, sunt presaţi să se alăture lor. Majoritatea, dacă nu toţi membrii Gărzilor Patriotice, au servit în forţele armate române”, arăta documentul secret al CIA, din 1974.

Armata Română era slab echipată, capacitatea ei ofensivă era limitată, iar Gărzile Patriotice se confruntau şi ele cu probleme în privinţa dotărilor. „Românii au făcut eforturi majore în ultimii ani pentru a îmbunătăţi armamentul disponibil pentru Gărzile Patriotice. Potrivit emigranţilor, la mijlocul anilor ´70, unităţile erau încă înarmate cu arme mici şi vechi din Al Doilea Război Mondial. Însă în paradele din anii recenţi, acestea defilau înarmate cu arme mici, moderne. Comunitatea de Informaţii a SUA estimează că, dacă va fi invadată, România ar putea mobiliza între 500.000 şi 700.000 de gărzi patriotice. Fiecare judeţ, probabil, ar putea forma câteva brigăzi”, arăta raportul spionajului american.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Secretele „armatei chiaburilor”. Viaţa soldaţilor români în detaşamentele de muncă din comunism

Cum erau împiedicaţi românii să fugă din ţară în comunism. Cele mai dure măsuri dispuse la graniţa cu Iugoslavia

Cei mai vânaţi spioni români care l-au trădat pe Ceauşescu. Ofiţerii de Securitate ascunşi în Occident de teama pedepsei cu moartea

Securitatea anilor '50: cine erau stăpânii temutei instituţii, câţi români a înrolat şi cum arăta jurământul turnătorului

Armata de fete a lui Ceauşescu. Imagini unice, din 1988, cu tinerele care făceau senzaţie în uniformă | VIDEO

 

 

Poligonul Gărzilor Patriotice, Teliucu Inferior. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Imagini din aceeasi galerie
  • Poligonul Gărzilor Patriotice, Teliucu Inferior. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL
  • Poligonul Gărzilor Patriotice, Teliucu Inferior. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 1
  • Teliucu Inferior. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 2
  • Poligonul Gărzilor Patriotice, Teliucu Inferior. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL 2
  • Teliucu Inferior. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL1
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările