ADS HUNEDOARA: TIMP LIBER Excursie în sălbăticie spre Peștera Cioclovina
0
Peștera Cioclovina este una dintre atracțiile principale ale Rezervației Parcului Național Grădiștea Muncelului. În subteranele ei, arheologii și speologii au descoperit mai multe dovezi ale faptului că peșterea fusese adăpost al oamenilor preistorici.
Cioclovina, cea mai mare peșteră a Parcului Național Grădiștea Muncelului, se dezvăluie iubitorilor de natură și amatorilor de excursii în sălbăticie la capătul unui drum forestier sinuos, care urcă spre vârfurile calcaroase ale Munților Șureanu și se afundă în întunecimea unei păduri de fag.
Descoperire impresionantă la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane
FOTOGALERIE: Supravieţuiesc izolaţi de civilizaţie, în vechile cantoane ale mocăniţei
Pentru a ajunge la acest traseu, turiștii trebuie să parcurgă din orașul Călan drumul spre Luncani, prin comuna Boșorod. De la Luncani, așezare aflată la poalele munților, asfaltul este lăsat în urmă. Călătorii mai străbat aproximativ cinci kilometri până la punctul din care începe ascensiunea spre peșteră.
Peștera legendară
Din același loc, un alt traseu turistic pornește spre Cetatea dacică Fața Roșie. Cei care aleg să urce la Peștera Cioclovina sunt sfătuiți să se echipeze corespunzător pentru intrarea în grota inundată de apă, din care izvorăște un pârâu. În apropierea ei se află o altă grotă, denumită Peștera Cioclovina Uscată, însă turiștii sunt sfătuiți să nu intre în ea, pentru că este plină de gunoaie. În zonă se poate campa, pe platoul amenajat în apropiarea acesti grote.
Oamenii locului povestesc despre Peştera Cioclovina că a fost locuită, în vremuri îndepărtate, de „urieşi”. De altfel, arheologii și speologii au descoperit mai multe dovezi ale faptului că peșterea fusese adăpost al oamenilor preistorici. Aici a fost descoperită o comoară valoroasă din piese şi bijuterii de bronz şi, totodată, cel mai vechi craniu de homo sapiens fosilis din România.
În trecut, localnicii coborau în peşteră pentru a scoate guano, un îngrăşământ natural de lilieci, folosit în agricultură. Acum împrejurimile sunt un teritoriu stăpânit de sălbăticie. Doar câteva așezări răzlețe, în vârf de munte, au mai rămas locuite.
Localnicii, care se ocupă în special cu creșterea vitelor ducând o viață foarte simplă, se arată primitori cu străinii. Pentru cei care vor să asculte povești despre peștera din munții dacilor și despre animalele care bântuie prin pădurile Grădiștii, locuitorii acestor așezări sunt oamenii potriviți.
Citește pe larg reportajul în săptămânalul ADS Hunedoara.
Se încarcă comentariile...
