Adevărurile ascunse despre Huniazi: comploturile şi iubirile secrete din cea mai puternică familie medievală

Adevărurile ascunse despre Huniazi: comploturile şi iubirile secrete din cea mai puternică familie medievală

Ladislau, Matia şi Iancu, cei mai de seamă membrii ai familiei Huniazilor.

Huniazii au dominat vreme de aproape un secol istoria popoarelor care au locuit în ţinuturile estice ale Europei. Iancu de Hunedoara şi Matia Corvin au devenit personaje legendare, dar mărturii neobişnuite s-au păstrat şi despre ceilalţi membrii ai puternicei familii din Transilvania.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mărturii istorice păstrare peste secole şi interpretate de specialişti oferă detalii neobişnuite despre viaţa celei mai puternice familii din Transilvania secolului al XV-lea, cea a Huniazilor (Corvinilor). Iată zece dintre lucrurile mai puţin ştiute:

1 Matia Corvin – trei soţii şi o amantă
Regele Matia Corvin (1443, Cluj - d. 1490), fiul lui Iancu de Hunedoara a fost căsătorit de trei ori, însă niciuna dintre soţii nu i-a adus un moştenitor. A avut un fiu ilegitim, pe Ioan Corvin, născut de Barbara Edelpeck, o tânără pe care o întâlnise la o vânătoare în apropiere de Viena. Două dintre consoartele lui au murit în jurul vârstei de 15 ani, Elisabeta de Cilli din cauza unei boli, iar Ecaterina de Podebrady, în urma unor complicaţii din timpul naşterii. Beatrice de Aragon, ultima soţie a regelui, a intrat în conflict cu acesta, refuzînd ca fiului său nelegitim să-l urmeze la tron.

2 Matia s-a „logodit” la opt ani
Căsătoriile din lumea medievală erau privite ca afaceri şi alianţe între familii, iar în cazul celor bogate, aveau loc şi din cauze politice, dragostea dintre soţi nefiind un criteriu al alegerilor. Istoricii susţin că Matia ar fi fost „logodit” cu Elisabeta de Cilli încă de la vârsta de 8 ani, când nepoata despotului Serbiei, George Brankovic, avea 10 ani. Logodnica lui Matia a fost adusă la curtea Huniazilor, în timp ce Matia a fost trimis la curtea regelui Ladislaus V al Ungariei, o rudă a lui Ulrich de Cilli. Mariajul dintre cei doi ar fi avut loc în 1455, însă nu s-a mai consumat, pentru că Elizabeta de Cilli s-a îmbolnăvit în vremea în care se afla în Castelul Corvinilor şi a murit la trei luni de la căsătorie.

3 Povestea de dragoste a lui Iancu  
Elisabeta Szilagyi (1410 – 1483) a fost soţia lui Ioan de Hunedoara şi mama regelui Matia Corvin. Unii istorici susţin că deşi mariajul a fost unul de convenienţă, s-a transformat într-o poveste de dragoste. „Despre Ioan de Hunedoara se spune că doamnele de la curtea regală erau extrem de supărate pe el, pentru că nu le acorda atenţie, fiind foarte loial soţiei sale. Elisabeta, când nu se afla în Hunedoara sau în Cluj, îl urma chiar şi în bătălii, iar slujnicele ei erau un fel de tămăduitoare pentru armată”, informau muzeografii de la Castelul Corvinilor. După moartea lui Ioan de Hunedoara, Elisabeta nu s-a mai recăsătorit.

4 Matia s-a înrudit cu Vlad Ţepeş
Şi Voievodul muntean Vlad Ţepeş s-a căsătorit cu o rudă regelui Matia Corvin, pentru a întări relaţiile între cele două ţări. Potrivit autorilor Povestirilor despre Dracula, soţia lui Ţepeş ar fi fost chiar una dintre surorile lui Matia, însă alţi istorici precizează că aceasta ar fi fost fie o verişoară a regelui, fie o rudă a unchiului său Mihai Szilagyi. Înrudirea a fost considerată o alianţă politică dintre cei doi domnitori, una pe care sultanul a încercat să o împiedice, trimiţându-şi solii înaintea lui Vlad Ţepeş, scria Nicolae Stoicescu, autor al biografiei lui Vlad Ţepeş, publicată în 1976.

5 Elisabeta Szilagyi – mama eroină
Elisabeta Szilagyi a fost o femeie puternică, susţin istoricii, şi l-a ajutat pe Matia Corvin să urce pe tronul Ungariei la vârsta de doar 14 ani. Cele mai vechi dintre portretele o arătau având un chip aspru şi trăsături bărbăteşti. „Ce o poate caracteriza mai bine pe această femeie, asemănătoare mamelor spartane, ca şi exclamarea ei, când îndată după urcarea fiului ei Matia pe tron, nobilii au vrut să-l despoaie de tron: Mai bine să-l văd mort pe fiul meu, decât fără coroană!”, scria istoricul, în volumul „Iancu Corvin de Hunedoara – Ioan Hunyadi”, publicat în 1928. Teodor Popa afirma că Elisabeta ar fi primit titlul de "Mater Heroica", iar cronicarii vremii au numit-o "printre cele mai vrednice femei ale Ungariei".

6 Vlad Dracul şi fiul său, ucişi la ordinul lui Iancu
Aliaţi în mai multe bătălii împotriva armatelor otomane, Ioan de Hunedoara şi Vlad Dracul au ajuns duşmani de moarte în cele din urmă. Pentru o scurtă perioadă, Ioan de Hunedoara a fost prizonierul lui Vlad Dracul. S-a întâmplat în 1444, după una dintre cele mai sângeroase bătălii la care a participat voievodul transilvan, cea de la Varna. Ioan de Hunedoara nu a trecut peste „ruşinea” de a fi prizonierul lui Vlad Dracul, susţin unii istorici, şi s-a îndreptat împotriva acestuia la scurt timp, mai ales că în următorul an, Vlad Dracul a decis să se alăture otomanilor. În 1447, în urma unei incursiuni a armatelor lui Iancu în Muntenia, Vlad Dracul a fost decapitat, iar fiul său, Mircea, ar fi fost îngropat de viu, potrivit unor documente istorice.

7 Fiul cel mare al lui Iancu a murit decapitat
Ladislau Hunaide (1433 - 1457), fiul cel mare al voievodului Ioan de Hunedoara, a fost comandant de oşti şi petru o scurtă perioadă ban al Croaţiei şi Dalmaţiei. Şi-a urmat tatăl în mai multe bătălii, dar a murit în urma unui complot, ucis la ordinul regelui Ungariei, Ladislau Postumul. Chemat la Buda, Ladislau Huniade a fost arestat sub acuzaţia de complot împotriva regelui. A fost condamnat la moarte fără nici un fel de formalităţi legale şi decapitat la data de 16 martie 1457.

8 Iancu de Hunedoara, în ordinul dragonului
Iancu de Hunedoara ar fi făcut parte din puternicul ordin al Dragonului, creat de regele ungar Sigismund, în 1408 şi destinat elitelor din rândul nobililor, militarilor şi clerului. Printre cavaleri ordinului se aflau nobili saxoni, unguri, polonezi, italieni, cehi, sârbi şi valahi. Un document din secolul al XVI-lea, ce face referire la Ioan de Hunedoara, arată că „guvernatorul Pannoniei, ...cu puţin timp în urmă ...purta pe pieptul stâng dragonul încolăcit, ca flacăra, încrustat cu nestemate” (Janus Pannonius: Panegyricus, Viena, 1569). Documentul a fost publicat de cercetătoarea Maria Roşu.

9 Cristopher Corvin, ucis cu otravă
Ultimul descendent al familiei Huniazilor a fost Cristopher Corvin (1499 - 1506), fiu al lui Ioan Corvinus şi al soţiei Beatrice de Fargepan şi descendent al regelui Matia. După moartea tatălui său din 1504, Cristopher a decedat şi el, la scurt timp. Potrivit unor istorici, prinţul ar fi murit otrăvit. Elisabeta Corvin (1496 - 1508), singura soră a prinţului Cristopher, a murit în circumstanţe necunoscute, la vârsta de 13 ani. Şi mama celor doi a avut o soartă tragică. Beatrice de Frangepan a fost considerată una dintre cele mai frumoase şi bogate prinţese din Regatul Ungar. În ciuda frumuseţii cu care a fost binecuvântată, viaţa moştenitoarei Castelului Corvinilor a fost o înşiruire de drame care au culminat cu moartea soţului ei şi a celor doi copii, ultimii urmaşi ai familei Corvinilor.

10 Fratele mai mic al lui Iancu
Ioan de Hunedoara a avut un frate mai mic, pe nume Ioan (Ivaşcu) Huniad (1409 - 1441) despre care s-au păstrat mai puţine informaţii istorice. Ivaşcu a fost ban al Severinului şi a participat la campaniile militare conduse de Iancu împotriva oromanilor. Potrivit unor istorici, Ivaşcu a fost ucis într-una din lupte în jurul anului 1441. A fost înmormântat în Alba Iulia, iar fratele său l-a numit cel mai viteaz dintre viteji, recunoscându-i astfel meritele în războaie.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cea mai cumplită poveste adevărată din Castelul Corvinilor: patimile domniţei care a sfârşit în chinuri groaznice pentru că şi-ar fi înşelat soţul, pe Ioan Torok

Cea mai înfricoşătoare poveste adevărată din istoria Castelului Corvinilor este cea a decapitării domniţei Ana (Barbara) Torok, de către soţul ei, nobilul Ioan Torok, cel care a stăpânit Castelul Corvinilor în secolul XVI. Domniţa a sfârşit torturată şi ucisă cu un piron, pentru că îşi înşelase soţul.

Înfiorătoarea poveste a celor trei turci ucişi după ce au săpat fântâna castelului din Hunedoara: „Mărite domn, apă aveţi, dar inimă nu!“

Locul care dă fiori celor mai mulţi dintre vizitatorii Castelului Corvinilor este fântâna din curtea interioară, veche de şase secole, despre care se spune că a fost construită de trei prizonieri turci, în vremea lui Iancu de Hunedoara. Potrivit unor legende, turcii au fost ucişi după 15 ani în care au săpat în stâncă şi au dat de apă, deşi li se promisese că vor fi eliberaţi.

Transilvania din urmă cu două secole: „Rar am văzut un român fără un ciomag ca lumea în mână şi fără cuţite la brâu”

Una dintre cele mai detaliate descrieri ale comunităţilor din Transilvania, de la începutul secolului XIX, a fost realizată de topograful austriac Joseph Adalbert Krickel. Călătorul din Viena a ajuns în zona Hunedoarei în anul 1828 şi-a arătat uimit de frumuseţile şi bogăţia naturală a acesteia, dar sărăcia localnicilor l-a înduioşat.

Elisabeta Szilagyi, regina din Hunedoara. Zece mituri despre „mama-eroină“ care l-a făcut pe Matia Corvin rege al Ungariei

Elisabeta Szilagyi, soţia lui Ioan de Hunedoara şi mama regelui Matia Corvin, a jucat un rol importat în istoria poporului român, chiar dacă povestea „reginei din Hunedoara“ este presărată de controverse.

Cele mai ascunse secrete ale Castelului Corvinilor: domniţa decapitată, beciul celor uitaţi, omul găsit mort în fântână

Castelul Corvinilor a fost nominalizat printre destinaţiile turistice de excelenţă din întreaga lume, potrivit site-ului tripadvisor.com, care a evaluat recenziile trimise de străinii care au vizitat monumentul. Turiştii au fost fascinaţi de castel, însă cei mai mulţi nu îi cunosc tainele înfiorătoare

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările