Şoseaua spre Sarmizegetusa Regia, de calitate îndoielnică. Consiliul Judeţean a plătit daune de 2.000.000 lei pentru ea

Consiliul Judeţean a fost nevoit să returneze peste două milioane de lei Ministerului Dezvoltării pentru proiectul de modernizare a drumului judeţean dintre Costeşti şi Sarmizegetusa Regia. Drumarii nu au respectat contractul, iar lucrările au fost de calitate slabă. La prima furtună mare, noua şosea s-a prăbuşit în mai multe locuri.

Consiliul Judeţean Hunedoara a returnat peste două milioane de lei Ministerului Dezvoltării Regionale (MDRAPFE), în urma lucrărilor defectuoase de construcţie a şoselei Costeşti - Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei. Proiectul de modernizare a celor 18 kilometri de drum judeţean a fost finanţat de Uniunea Europeană, cu peste 18 milioane de lei, însă constructorii nu au respectat cerinţele din contract. Controlul efectuat de reprezentanţii ministerului a scos la iveală faptul că, pe unele porţiuni, drumarii au folosit bolovani din râul Grădiştea ca umpluturi pentru susţinerea terasamentului şoselei, în locul materialelor trecute în proiect.

La scurt timp după inaugurare, în primăvara anului 2016, constructorii au fost chemaţi să repare şoseaua în aproape 200 de locuri, iar furtunile din luna august 2016 au dus la prăbuşirea cu totul a unor porţiuni din şosea.

„Consiliul Judeţean Hunedoara a depus o contestaţie la această măsură dispusă de minister, la Curtea de Apel Alba-Iulia, pentru care încă nu s-a fixat un termen de judecată”, a informat Melania Iscru, purtătoarea de cuvânt a CJ Hunedoara.

Cum a fost construită şoseaua din munţi
Noua şosea spre Sarmizegetusa Regia a fost dată în folosinţă în primăvara anului 2016, fiind construită în urma unui proiect al Consiliului Judeţean Hunedoara, finanţat din fonduri de la UE, prin Programul Operaţional Regional 2013. Proiectul de modernizare a DJ 705 A a avut ca termen de finalizare luna decembrie a anului 2015. Contractul a fost atribuit prin licitaţie publică SC Trans Construct Import Export SRL, pentru un preţ de 18,2 milioane de lei. Constructorilor li s-a dat termen ca până la finalul anului 2015 să finalizeze lucrările de modernizare a tronsonului rutier, însă problemele de ordin tehnic au întârziat derularea proiectului. Investiţia a fost realizată cu întârzieri, dar şi cu reclamaţii privind calitatea lucrărilor executate. La scurt timp după deschidere, drumul a intrat din nou în reparaţii, fiind plombat cu asfalt în circa 160 de locuri. De asemenea, în mai multe zone, în urma unor furtuni, alunecările de versanţi şi căderile de pietre au acoperit şoseaua. Cele mai mari distrugeri înregistrate pe noua şosea spre Sarmizegetusa Regia au avut loc în luna august a anului trecut, când în cel puţin cinci locuri ale drumului construit pe fonduri de la Uniunea Europeană, apele pârâului din Valea Albă şi ale Grădiştii au provocat surpări ale şoselei. De asemenea, în mai multe zone, alunecările de versanţi şi căderile de pietre şi de copaci au acoperit drumul.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Secretele templelor dacilor: altare de sacrificii, locuri de observaţii cereşti şi sanctuare de iniţiere a războinicilor. De ce au fost distruse din temelii de romani

Cel mai mare complex de temple şi sanctuare a fost înfiinţat în Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Daciei din vremea regelui Decebal. Aici aveau loc, potrivit unor istorici, ritualurile de iniţiere a războinicilor daci, dar şi sacrificii, iar forma unor aşezări misterioase i-a dus pe cercetători la concluzia că locurile erau punte de observaţie astronomică.

FOTO Eclipsa peste sanctuarele dacilor. Cum s-a văzut fenomenul astronomic în Sarmizegetusa Regia, unul dintre cele mai misterioase locuri ale Hunedoarei

Sarmizegetusa Regia a oferit astăzi o privelişte impresionantă turiştilor care au ales fosta capitală a Daciei, din Munţii Orăştiei, pentru a asista la eclipsa solară. Şi celelalte cetăţi dacice au fost destinaţii ideale pentru călătorii interesaţi de fenomene astronomice.

Munţii Retezat, cel mai sălbatic loc al Hunedoarei, unde s-ar fi născut poporul lui Prometeu. De la legenda uriaşilor la fenomenele paranormale

Masivul Retezat este impresionant prin cele peste 40 de lacuri glaciare de la peste 2.000 de metri. Muntele a strâns mulţime de legende şi mistere, unele dintre ele fiind cu totul ieşite din comun. Se spune că poporul titanului Prometeu ar fi trăit în Retezat şi că „piramidele“ lui reprezină centre ale energiilor paranormale. Din istoria Retezatului nu lipsesc poveştile despre OZN-uri şi fenomene miraculoase.