Şoseaua pierdută în munţi, plânsă de localnici: „În scurt timp nu o să mai admirăm peisajul minunat” VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Drumul Naţional 66A. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Drumul Naţional 66A. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Doar o parte din şoseaua care se afundă în munţi, pentru a lega Valea Jiului de Băile Herculane, a fost finalizată. Localnicii se plâng de starea drumului naţional.

La peste un deceniu de construcţia primilor 20 de kilometri de şosea din Drumul Naţional 66 A, care urma să conecteze Valea Jiului de sudul României, prin Băile Herculane, proiectul de transformare a drumului forestier de munte într-o şosea a rămas blocat.

VIDEO - DN 66A, DRUMUL DIN MUNŢI

GALERIE FOTO CU DN 66A

Sectorul dintre Uricani şi cabana Câmpuşel, finalizat în 2011 după un deceniu de la începerea lucrărilor, a ajuns în acest timp într-o stare avansată de degradare.

Aici sunt cele mai sărace cartiere din România. Construite pentru mineri, au rămas complet marginalizate

Oraşele cărbunelui îşi pierd simbolurile istorice. Monumentele trecutului au fost distruse bucată cu bucată

Valea Jiului, sub teroarea urşilor. Animalele sălbatice coboară tot mai des în oraşele miniere

„În atenţia nu ştiu cui, că nimeni nu ne bagă în seamă. Aşa arată unele porţiuni pe drumul spre Câmpuşel. Dacă nu se intervine, în scurt timp nu o să mai admirăm peisajul minunat în partea superioară din Valea Jiului de Vest”, spune Iosif Bodo, un localnic din Valea Jiului care a publicat mai multe imagini cu numeroasele gropi apărute în şoseaua care începe din Uricani şi se opreşte în sălbăticie, la limita judeţelor Hunedoara şi Gorj.


DN 66A. Foto: Iosif Bodo.

Pentru unii dintre localnicii Văii Jiului, construcţia unei şosele între oraşele miniere din sudul judeţului Hunedoara şi Băile Herculane a fost privită ca o oportunitate pentru dezvoltarea turismului în zona aflată într-un declin prelungit odată cu închiderea exploatărilor carbonifere. Autorităţile locale au strâns mii de semnături în petiţiile transmise Guvernului României în care solicită continuarea investiţiei.

dn 66a foto iosif bodo


DN 66A, Drumul din munţi. ADEVĂRUL


Unele organizaţii de mediu au reclamat, însă, faptul că investiţia într-un drum de circa 80 de kilometri care să traverseze munţii, pe la poalele Retezatului Mic şi prin Parcul Naţional Domogled – Cheile Cernei, ar dăuna naturii. „Asfaltarea ar distruge ultimul Peisaj Forestier Intact aflat în Munţii Retezat-Godeanu-Ţarcu, pentru că dumul ar urma să traverseze chiar zona de protecţie integrală din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei”, reclamau organizaţiile de mediu care au reuşit, la sfârşitul anilor 2000, să blocheze legal continuarea proiectului.

DN 66A, asfaltat numai în judeţul Hunedoara

Circa 34 de kilometri din Drumul Naţional 66A sunt modernizaţi, însă în cea mai mare parte carosabilul este degradat.

Şoseaua începe de la marginea municipiului Petroşani, pe valea Jiului de Vest, şi traversează oraşele Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani. Acest sector, de circa 15 kilometri, a fost construit înainte de 1989, iar în ultimele decenii nu a beneficiat de lucrări ample de reabilitare.


DN 66A. Foto: Iosif Bodo.

Din Uricani, locul de unde în anii 2000 a continuat construcţia DN 66A spre Băile Herculane, valea se îngustează, dezvăluind călătorilor privelişti spctaculoase. Şoseaua trece prin satele Valea de Brazi şi Câmpul lui Neag, ocoleşte lacul de acumulare Valea de Peşti şi se afundă în sălbăticia de la poalele Retezatului Mic, unde una dintre „porţile de intrare” cele mai populare este Cheile Buţii.

După Câmpuşel, o fostă cabană vânătorească, DN 66A devine un drum forestier impracticabil cu autoturismele, care intră în judeţul Gorj, continuându-şi traseul prin Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei.

Continuarea lucrărilor pe următorii 20 de kilometri ai DN 66A, până în satul Cerna din judeţul Gorj, ar fi însemnat o investiţie de 240 de milioane de lei, potrivit proiectului scos la licitaţie publică în 2019 de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Licitaţia pentru construirea şoselei a fost suspendată şi nu a mai fost reluată de trei ani.

dn 66a foto iosif bodo


DN 66 A, de la Câmpuşel spre judeţul Gorj. ADEVĂRUL

Continuarea lucrărilor la DN 66A spre satul Cerna şi construcţia altei şosele de munte din Uricani până în satul Runcu din judeţul Gorj, pe traseul unui drum forestier care porneşte din zona lacului Valea de Peşti, sunt considerate investiţii care duce la dezvoltarea Văii Jiului ca zonă turistică, se arată în „Strategia de dezvoltare economică, socială şi de mediu a Văii Jiului (2021-2030)”, publicată recent pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

„În privinţa legăturii rutiere dintre Valea Jiului, Valea Cernei şi staţiunea Băile Herculane, varianta modernizării DN 66A, pe porţiunea Câmpu lu Neag (de la graniţa dintre judeţul Hunedoara şi judeţul Gorj) – Cerna Sat sau cea a a modernizării DJ672C pe ruta Valea de Brazi – Runcu (şi continuare pe DN67D, care este deja modernizat) se pot realiza doar ţinând cont de necesitatea respectării condiţiilor de protecţia mediului impuse de existenţa Parcurilor Naţionale Domogled-Cerna şi Retezat, a rezervaţiilor naturale şi a siturilor Natura 2000 din zonă. În oricare dintre variante, este necesară realizarea unui Plan de Urbanism Zonal de-a lungul întregului traseu al drumului, pentru care este nevoie de concursul autorităţilor din Uricani (Hunedoara), Padeş (Gorj, comună din care face parte Cerna-Sat) şi Cornereva (Caraş-Severin). Se poate lua în calcul instituirea unei taxe de acces, din care să fie finanţată asigurarea protecţiei zonei”, arată autorii documentului.

dn 66a uricani campusel foto daniel guta adevarul


Drumul în judeţul Gorj. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

drum spre baile herculane foto daniel guta adevarul

20 de kilometri de şosea, în două decenii

La sfârşitul anilor ´90 construcţia şoselei prin munţi era prezentată de autorităţile locale şi de reprezentanţi ai statului român ca una dintre soluţiile pentru problemele economice ale comunităţilor din Valea Jiului, afectate de închiderea exploatărilor miniere şi de disponibilizările masive. Noua şosea, de peste 80 de kilometri, prin munţi, până la Băile Herculane, ar fi scos din izolare, potrivit autorităţilor, oraşele miniere, şi ar fi adus locuri de muncă şi investişii în turism în Valea Jiului.


DN 66 A. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Construcţia primului tronson a început în anii 2000 şi a fost finalizată în 2011. În această perioadă au fost construiţi doar 20 de kilometri de şosea, între Uricani (judeţul Hunedoara) şi Câmpuşel, aflat la limita Hunedoarei cu judeţul Gorj, la limita Parcului Naţional Retezat şi la intrarea în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei. Continuarea lucrărilor a fost oprită, investiţia fiind contestată de mai multe organizaţii de mediu, care reclamau faptul că afectează habitatele mai multor specii protejate de animale. Localnicii şi primarii oraşelor din Valea Jiului au cerut reluarea proiectului de infrastructură, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat în următorii ani.

Din Câmpuşel, drumul traversează Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, pe o distanţă totală de aproape 80 de kilometri, iar pe mai multe porţiuni a rămas impracticabil cu autoturismele. Din 2018, din cauza pericolului pe care îl reprezintă drumul prin munţi, drumul a rămas închis circulaţiei maşinilor şi în 2018, pe o porţiune de circa 40 de kilometri, între Câmpu lui Neag (Hunedoara) şi Cerna Sat (Gorj). Nici cei 30 de kilometri dintre Cerna Sat şi până în apropiere de Herculane nu sunt modernizaţi.

drum campusel retezat foto daniel guta adevarul


DN 66A. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Dacă DN 66A va fi transformat într-o şosea modernă, distanţa pe care un şofer va trebui să o străbată pentru a ajunge de la Uricani la Băile Herculane s-ar scurta cu circa 100 de kilometri, faţă de rutele alternative prin Târgu-Jiu (DN 66) sau Caraş-Severin (DN 68A). Însă în acelaşi timp, drumul ar rămâne unul dificil, din cauza pantelor abrupte şi a sinuozităţii accentuate.

drum campuse fot daniel guta adevarul

Vă recomandăm să citiţi şi:

Eşecul mega-proiectelor de salvare a Văii Jiului: telegondolele, şoseaua din inima munţilor şi minele-muzeu VIDEO

Bela Karolyi, amintiri savuroase din Valea Jiului: „Luna de miere, în Lupeni. Eram incredibil de fericiţi“

Controversele Retezatului. De ce s-au opus oficialii americani ridicării marelui baraj Gura Apelor din Hunedoara

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite