18 octombrie 1409, ziua în care Huniazii au intrat în istorie. Cum a fost înnobilată familia lui Ioan de Hunedoara

18 octombrie 1409, ziua în care Huniazii au intrat în istorie. Cum a fost înnobilată familia lui Ioan de Hunedoara

Regele Sigismund şi Voicu, Schiţă. Muzeul Castelului Corvinilor.

Prima atestare documentară a familiei Huniazilor datează din 18 octombrie 1409 şi reprezintă actul de danie a posesiunii regale Hunedoara, făcut de regele Sigismund de Luxemburg (1384 – 1437).

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel mai timpuriu document care certifică prezenţa familiei Huniazilor pe scena istoriei este actul de danie din 18 octombrie 1409, prin care regele Sigismund de Luxemburg a dăruit acesteia fosta posesiune regală numită Hvnyadvar din comitatul Alba. Actul de danie reprezintă prima atestare documentară a familiei Huniazilor. Prin acest act, regele Sigismund de Luxemburg (1384-1437), a donat posesiunea regală Hunedoara (lat. possessionem nostram regalem Hwnyadwar) lui Voicu şi familiei sale. Este vorba de fraţii, Mogoş şi Radu, vărul lor Radu şi Ioan, fiul lui Voicu, informează Muzeul Castelului Corvinilor.

Domeniul cuprindea: o cetate - Hunedoara, care era centrul domeniului, reşedinţă a castelanului şi a unei părţi din administraţie;  trei curţi fortificate - Haţeg în comitatul Hunedoara şi Margina şi Mănăştur în comitatul Timiş; cinci oraşe-târg - Hunedoara, Haţeg, Margina, Mănăştur şi Bujor;  144 de sate.  În partea de est-sud-est hotarul domeniului Hunedoarei medievale era format din satele Jeledinţi şi Hăşdat, în condiţiile în care două aşezări din vecinătatea Hunedoarei, Zlaştiul şi Buituriul, rămâneau în continuare posesiuni ale regelui.



„Deci putem spune în concluzie că posesiunea primită pe 18 octombrie 1409, pentru serviciile militare aduse regelui, de Voicu fiul lui Şerb, era un district relativ modest, locuit în pricipal de români şi care avea dimensiuni asemănătore proprietăţilor cu care au fost dăruiţi în aceeaşi perioadă şi alţi cavaleri de curte ai regelui. Importanţa daniei regale din 1409 constă în faptul că Hunedoreştii, deveneau alături de familia Cândea, cele dintâi familii româneşti din comitatul Hunedoarei care deţineau proprietăţi cu drept nobiliar”, informează Muzeul Castelului Corvinilor.

Potrivit muzeografilor, traducerea textului cuprins în actul de donaţie este următoarea: „Noi Sigismund, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei etc., marchiz de Brandenburg, vicar general al Sfântului Imperiu Roman şi guvernator al regatului Boemiei. Dăm de ştire prin cele prezente tuturor celor cărora se cuvine, că noi, având în vedere fidelitatea şi serviciile fidele merituoase ale cavalerului nostru de curte Voicu, fiul lui Şerb, pe care le-a arătat şi demonstrat majestăţii noastre în locuri şi vremuri potrivite, dorind să stimulăm serviciile sale fidele, şi simţind gustul dulce al remunerării regale să servească şi mai fervent, posesiunea noastră regală numită Hunedoara, situată în comitatul Alba în părţile noastre transilvănene, împreună cu toate utilităţile sale, şi anume veniturile şi bunurile sale, cu terenurile arabile cultivate şi necultivate, cu pajişti, păşuni, păduri, crânguri, ape, heleşteie şi ape curgătoare, şi în general cu toate utilităţile ce aparţin de ea, între limitele sale adevărate şi vechi, împreună cu acordul consiliului prelaţilor şi baronilor, sub titlu de donaţie nouă şi cu toate drepturile ce ţin de noi, amintitului cavaler Woyk şi prin persoana sa fraţilor săi Magas şi Radol, respectiv lui Radol, fratelui dinspre tată, şi totodată fiului său Ioan şi tuturor moştenitorilor şi succesorilor săi dăm, donăm şi hărăzim pentru totdeauna şi irevocabil să le ţină şi să le stăpânească fără să lezeze drepturilor altora prin cuprinsul scrisorii de faţă, care după ce va fi readusă, o vom întocmi sub formă de privilegiu. Dat în Visegrad, în ziua serbării Sfântului evanghelist Luca, în anul Domnului 1409”.

Legendara familie a Huniazilor
La acea vreme, potrivit istoricilor, familia Huniazilor făcea parte din mica nobilime din Transilvania, iar actul de danie a domeniului regal ce cuprindea castelul şi 40 de sate reprezintă o răsplată pentru faptele de arme prin care s-a remarcat familia lui Voicu. Mai multe legende au circulat pe seama legăturilor dintre familia Huniazilor şi regele Sigismund de Louxemburg. Cele mai cunoscute dintre ele provin din perioada medievală şi spun că Ioan de Hunedoara ar fi fost fiul din flori al regelui Ungariei. Cel care ar fi contribuit cel mai mult la răspândirea legendei a fost cronicarul şi tipograful Gaspar Heltai, în 1574. Heltai afirma că ar fi auzit povestea de la un fost curtean al familiei Huniazilor şi o prezenta în felul următor:

„Regele Sigismund, care era şi împăratul Germaniei, se desfăta în aventuri amoroase. Într-un timp, petrecând în Ardeal, ca să-i treacă de urât, face cunoştinţă cu o fată de valah, amăgind-o. Înainte de sosirea noului musafir, regele era silit să plece, însă mai înainte se îngriji de fată şi de reputaţia ei şi o mărită după un nobil valah, dându-i totodată un inel de recunoaştere, cu care să-l trimită pe noul – născut la dânsul. Cu sosirea în lume a micului Ioan, mama descoperă totul bărbatului său, care fiind bun la inimă se linişteşte în toate iar cei doi soţi aşteaptă cu nerăbdare acel moment când vor trimite copilul la monarhul tată, în palatul imperial plin de strălucire. O întâmplare curioasă era cât pe aici să pună capăt frumoaselor nădejdi. Într-o zi, copilul jucându-se în braţele mamei cu inelul strălucitor, acela fu răpit de un hoţ de corb, care zbura pe acolo şi dispăru cu el. La rugăminţile repetate ale mamei, bărbatul pleacă după pasărea hrăpăreaţă şi săgetând-o aduce obiectul furat. Mai târziu, Ioan, cu inelul mântuit în mod miraculos, se prezintă Monarhului părinte, care-l primeşte cu amabilitate şi-i dăruieşte cetăţi şi sate”, scrie Teodor Popa, citândul pe Gaşpar Heltai, în volumul Iancu Corvin de Hunedoara (1928).


Vă recomandăm să citiţi şi:

13 aprilie 1854, ziua neagră a Castelului Corvinilor. Povestea incendiului care l-a transformat în ruină

Hunedoara în secolul al XIX-lea, descrisă de Aranyi, savantul care a salvat Castelul  Corvinilor de la ruinare

FOTO Splendoarea Castelului Corvinilor. Numărul turiştilor la cetatea medievală a explodat în 2019

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările