Statistica groazei în România: fete de 16 ani la a doua sarcină, bunice la 30 de ani, tinere aflate deja la al optulea copil

Caravana pentru Monitorizarea Gravidelor şi a Mamelor cu Risc din Romania, iniţiată de "Asociaţia Prematurilor" în septembrie 2019, a monitorizat până acum zeci de gravide din comunităţi defavorizate şi a scos la iveală cazuri uluitoare: fete de 16 ani aflate la a doua sarcină, gravide care la 31 de ani erau şi bunice sau tinere aflate deja la al optulea copil.

În decurs de o lună şi jumătate, Caravana Gravidelor a ajuns în şapte localităţi: Clejani - judeţul Giurgiu, Bărbuleşti şi Ţăndărei - judeţul Ialomiţa, Naturelu - judeţul Teleorman, Spanţov şi Gălbinaşi - judeţul Călăraşi şi Piteasca, judeţul Ilfov. 

Dotată cu toate echipamentele necesare în monitorizarea sarcinii şi cu personal medical de specialitate, caravana a oferit tratament medical femeior care au sarcini cu risc.

"E vorba de o caravană mobilă însoţită de doi medici, o asistentă medicală şi un consultant nutriţie, care se deplasează periodic în 10 localităţi defavorizate, cu mortalitate infantilă ridicată, ţînând cont de numărul de sarcini luate in evidenţă şi de evoluţia lor. Ecograful achiziţionat pentru derularea proiectului este dotat cu sondă abdominală şi vaginală, ceea ce permite atât depistarea sarcinilor cu risc de prematuritate, cât şi eventuale malformaţîi ale fătului. În cadrul activităţii de monitorizare a sarcinilor, fiecărei femei i se va efectua (pe lângă ecografie) şi cardiotocografie, controlul glicemiei şi teste rapide de urină pentru mamele cu risc de hipertensiune", precizează Diana Gămulescu, preşedintele "Asiciaţiei Prematurilor".

Gravide în vârstă de numai 16 ani, aflate la a două sarcină

Până acum, 68 de gravide,din comunităţi defavorizate au beneficiat de control al sarcinii şi ecografie de specialitate, în funcţie de gradul de graviditate în care se aflau. Limitele de vârstă pentru beneficiarele caravanei au fost 15 şi 38 de ani, cu o medie în jur de 23-24 de ani, care aveau mai multe naşteri.

"70% din gravidele consultate se aflau la prima ecografie, chiar dacă nu erau la prima sarcină. Recordurile absolute au fost: o gravidă de 31 de ani care era deja bunică; o gravidă de 34 de ani, aflată la a opta sarcină, bunică de trei nepoţi deja; femei care au născut primul copil la 13-14 ani; gravide de 16 ani aflate la a două sarcină. Mai mult, 80% din gravidele beneficiare ale proiectului au abandonat şcoală înainte să finalizeze ciclul gimnazial, multe dintre ele fiind chiar analfabete, aveau nevoie de sprijin pentru a înţelege ce scrie în fişa medicală sau pe rezultatul ecografiei", mai spune Diana Gămulescu.

"Le facem pe viitoarele mame să conştientizeze faptul că este important să-şi urmărească sarcina"

Gravidele au aflat astfel, pentru prima dată, dacă copilul este bine, în parametri, când este preconizată naşterea, sexul copilului şi dacă există riscul de naştere prematură.

“Impactul pe care îl avem cu acest proiect este că le facem pe viitoarele mame să conştientizeze faptul că este important să-şi urmărească sarcina şi să meargă la controale regulate. De asemenea, cu ajutorul mediatorilor sanitari, se înscriu la medicul de familie şi primesc sfaturi despre unde ar trebui să nască, în funcţie de gradul de risc. “ Adina Clapa, Coordonator Proiect.

Consultaţiile s-au desfăşurat în cabinetele medicale sau dispensarele din localităţi, cu ajutorul medicilor de familie şi al primăriilor care au pus la dispoziţie spaţiile administrate de ei. 

"În localităţile cu comunităţi mai mari de romi primăria locală avea angajat şi un mediator sanitar sau un asistent comunitar, care ajută la integrarea familiilor în comunitate şi îi înscriau la medicul de familie, încurajau înscrierea copiilor la grădiniţă şi şcoală, le explicau importantă vaccinării şi vizitau nou-născuţii acasă. Pentru noi au fost un real sprijin, pentru că aceşti mediatori şi asistenţi comunitari cunoaşteau exact situaţia gravidelor din comunităţile lor, care erau nedispensarizate şi chiar dacă nu erau înscrise la medic", mai spun organizatorii.

Caravana va continuă în alte 3 comunităţi, apoi se vor relua vizitele în cele 10 localităţi selectate în cadrul proiectului, pentru a monitoriza atent evoluţia sarcinilor.

Campania se derulează prin programul În Stare de Bine şi implementat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. Proiectul vizează creşterea şansei la viaţă şi sănătate pentru copiii din localităţile rurale defavorizate din judeţele menţionate printr-o intervenţie care ţinteşte principalele cauze ale mortalităţii infantile: lipsa de acces a mamelor din mediul rural la servicii medicale de monitorizare a sarcinii, lipsa de informare cu privire la îngrijirea în sarcina şi îngrijirea nou-născutului, naşterea prematură şi deficienţele sistemului sanitar românesc care nu are la acest moment capacitatea de a prelua toate cazurile de nou-născuţi aflaţi în risc.

1360 de nou-născuţi au murit în România înainte de a împlini vârstă de un an

Potrivit statisticilor, aproximativ 18.000 de copii se nasc în România înainte de termen, unul la fiecare 30 de minute.

"Conform datelor Centrului Naţional pentru Statistică şi Informatică în Sănătatea Publică cu privire la mortalitatea infantilă la nivelul anului 2017, 1360 de nou-născuţi au murit în România înainte de a împlini vârstă de 1 an. Din totalul acestora, doar în 129 din cazuri (9.5%), mamele au beneficiat de toate controalele pe perioada sarcinii. În cazul a 285 mame (22%), au fost efectuate mai puţîn de 4 controale, iar alte 358 femei (26.3%), nu au fost consultate niciodată de un medic pe perioada sarcinii. Deşi studiul relevă că majoritatea deceselor au avut loc în spital, în lipsa monitorizării sarcinilor, maternităţile nu pot să modifice această situaţie decât în mică măsură. În plus, prematuritatea s-a dovedit un diagnostic favorizant pentru 32% din copiii care nu au spravietuit primului an de viaţă", precizeză Asiciaţia Prematurilor.

Penteru a afla mai multe despre Asociaía Prematurilor, citeşte şi: Femeia care salvează anual sute de copii prematuri români: „Suntem la ani-lumină distanţă faţă de ce se întâmplă în Vest“