Soarta conacului „Gavril Drugănescu“, după 300 de ani de la construire. „Testamentul ctitorilor a fost astfel împlinit”
0Ansamblul brâncovenesc „Drugănescu” se află la doar 30 de kilometri de Bucureşti. În ultimii ai, aici s-a dezvoltat un centru pastoral-cultural.
Situat în satul Stoeneşti, din judeţul Giurgiu, Conacul Drugănescu, o remarcabilă ctitorie brâncovenească, este, începând cu anul 2012 în grija Episcopiei Giurgiului şi a protoieriei Bolintin.
Totodată, aici s-a dezvoltat un adevărat Centru pastoral- cultural ce cuprinde nu doar sediul protoieriei Bolintin, ci şi muzeul etnografic al Episcopiei Giurgiului, chilia „In memoriam Patriarhul Teoctist" (în care se regăsesc obiecte personale care au aparţinut celui de-al V-lea patriarh al României ) şi biblioteca „Dimitrie Bolintineanu" care adăposteşte un bogat fond de carte.
De asemenea, în apropierea ansamblului s-a construit biserica Mănăstirii „Izvorul Tămăduirii".
300 de ani de istorie
În Cuvântul înainte scris de Preasfinţitul Ambrozie, episcopul Giurgiului, la monografia Conacului Brâncovenesc Drugănescu, apărută sub coordonarea profesorilor Nicolae Vlădescu, Corneliu State şi a preoţilor Nicuşor Beldiman şi Mihail Muscariu, ierarhul prezintă succint istoria de 300 de ani a edificiului.
„Ridicat între anii 1710-1715 de către Gavril Drugănescu, mare vornic de Târgovişte, situat în partea de sat a Stoeneştilor, numită Drugăneşti, după numele ctitorului, acest ansamblu cu linii arhitectonice elegante şi îndrăzneţe se situează în rândul palatelor brâncoveneşti de la Mogoşoaia şi Potlogi, având aceeaşi calitate şi acelaşi stil: zidărie din cărămidă, coloane din piatră şi capiteluri frumos sculptate, prezenţa unei logii pe spate şi a unui foişor în partea dinspre nord, toate dominate de armonie şi echilibru”, spune PS Ambrozie.
FOTO: Ziarul Lumina
În apropierea conacului se află biserica „Buna Vestire”, ctitorită tot de vornicul Gavril, în 1723, ce impresionează prin stilul, arhitectura, cărţile, icoanele şi odoarele bisericeşti păstrate, precum şi prin valoroasa pictură, „unul din ultimele exemplare de pictură târzie brâncovenească.”
Urmaşii lui Gavril Drugănescu nu au mai putut întreţine clădirile, astfel că domeniul va trece în posesia familiei Ştirbey. „În anul 1939, prinţesa Marina Maria Ştirbey, căsătorită Basarab – Brâncoveanu, va cumpăra conacul însă vitregiile vremurilor o vor rupe de moştenirea înaintaşilor săi. Ansamblul arhitectonic de la Drugănescu intră astfel într-un profund con de umbră, fiind transformat pentru o bună bucată de vreme în Muzeu al Dunării, apoi înstrăinat şi părăsit”, adaugă ierarhul.
Edificiul a fost reabilitat în perioada anilor 1965-1967.
FOTO: Ziarul Lumina
În anul 2012, Protoieria Bolintin, cu sprijinul Episcopiei Giurgiului, a reuşit să readucă edificiul de cultură în patrimoniul judeţean. „Testamentul ctitorilor a fost astfel împlinit şi, totodată, s-a realizată o reparaţie morală faţă de toate neajunsurile prin care au trecut arta, cultura şi mărturisirea creştină a acestor meleaguri”, arată episcopul Ambrozie.
După acest moment, întreg ansamblul a devenit un centru pastoral-cultural unde se defăşoară o serie de evenimente precum cercuri pedagogice, consfături ale profesorilor, premierea elevilor olimpici, simpozioane, adunări eparhiale, conferinţe şi întâlniri cu preoţii, la care au fost invitaţi profesori din ţară şi din străinătate.
Pe aceeaşi temă:
Geamia transformată în biserică ortodoxă în cinstea ţarului Nicolae I al Rusiei
Lista regulilor pe care creştinii ortodocşi trebuie să le respecte în Postul Paştilor
Se încarcă comentariile...
