Podul Bisetz, singurul pod din Europa construit în curbă

Construit între anii 1904 şi 1905, podul „din curbă” le-a dat bătăi de cap atât arhitectului Anghel Saligny cât şi constructorului Ion Ionescu Bisetz

Pentru urbanizarea insulei Ramadan şi a dezvoltării zonei industriale a oraşului Giurgiu, autorităţile locale din anul 1900 au hotărât necesitatea construirii unui pod peste bazinul Sfântul Gheorghe. Doi ingineri demarcă ai acelor vremuri, Anghel Saligny şi Ion Ionescu Bisetz au participat la proiectarea şi construirea propriu- zisă a podului peste canalul Sfântul Gheorghe, un pod cu două categorii de drumuri, rutier şi feroviar.
„Între anii 1904 şi 1905 a fost construit peste canal un pod dublu de şosea şi cale ferată. Nu a fost uşor! Podul fiind în curbă, pilonul din mijlocul canalului a trebuit mutat deoarece în acel loc era o stâncă existând riscul ca vasele care traversau zona să se lovească de aceasta” a spus pentru „Adevărul de Seară” muzeograful Emil Păunescu.

Ion Ionescu Bisetz, constructorul podului Bisetz

Datorită formei sale curbilinii determinată de forma subsolului canalului, eforturile constructorilor au fost imense. Echipa de muncitori coordonată de inginerul Ion Ionescu Bisetz au avut de înfruntat o serie de obstacole care apăreau odată ce înaintau cu lucrarea.
„Inginerul Bisetz, cel căruia îi poartă numele podul giurgiuvean a fost rectorul Institutului Politehnic din Bucureşti şi totodată şeful Serviciului Hidraulic având aria de competenţă pe toată întinderea Dunării. În ceea ce-l priveşte pe inginerul Saligny, acesta este cel care a proiectat şi construcţia Podului de la Cernavodă” a mai afismat muzeograful Emil Păunescu.

Inginerii au testat rezistenţa podului

În luna noiembrie 1905 Podul Bisetz a fost testat cu două locomotive încărcate cu cărbuni. Specialiştii spun că pentru ca oamenii să aibă încredere în lucrarea realizată, inginerii care au proiectat podul stăteau în barcă sub el, în momentul în care acesta era traversat de locomotive. Istoricii spun că dovada că acest pod este reprezentativ pentru comunitatea locală apare înscrisă într-un film monografic realizat în anul 1929. După revoluţia din decembrie 1989, traficul greu s-a intensificat pe Podul Bisetz, acest lucru atrăgând după sine slăbirea structurii de rezistenţă a construcţiei, datorită faptului că aceasta nu putea suporta greutatea tirurilor care tranzitau Zona Liberă Giurgiu. Din anul 2006 trecerea autoturismelor peste pod a fost întreruptă, aceasta fiind permisă numai pietonilor, an în care a şi început şi construirea noului pod, practic lipit de cel vechi.
Muzeografii îşi doresc marcarea obiectivului turistic
„După inaugurarea noului pod peste canalul Sfântul Gheorghe, Podul Bisetz a devenit obiectiv turistic. Numai că au rămas două lucruri în suspensie şi care erau deosebit de necesare, să fie instalat un semn de informare pentru marcarea monumentului şi să se construiască pe cheiul din piatră al canalului un triunghi inscripţionat cu numele obiectivului, datare şi istoric” a mai spus Emil Păunescu.
Numai că din 2006 şi până în prezent autorităţile locale nu au putut realiza solicitările muzeografilor, din lipsă de fonduri.