Maria Teohari – prima femeie astronom din România, ignorată în oraşul natal

Maria Teohari (medalion) a lucrat la Observatorul Astronomic din Bucureşti [FOTO astro-urseanu.ro]

Doar muzeografii şi câţiva dintre intelectuali îşi mai aduc aminte în Giurgiu de Maria Teohari, prima femeie astronom din România. Într-o perioadă în care femeile erau privite cu scepticism în domeniul ştiinţific, Maria Teohari a reuşit prin muncă şi ingeniozitate să „demoleze” toate prejudecăţile.

Maria Teohari şi-a dedicat întreaga viaţă ştiinţei şi cercetărilor. S-a remarcat îndeosebi în domeniul astronomiei, cercetând, printre altele, petele solare şi cometa Halley.

Lipsa unui echipament corespunzător i-a afectat puternic vederea, fiind la un pas să orbească.

Nevoită să se retragă de la Observatorul Astronomic, urmează o carieră în învăţământ fiind profesoară de astronomie şi matematică la Liceul „Domniţa Ileana” din Bucureşti.

A trăit 90 de ani, iar tot ceea ce a realizat în carieră a realizat prin forţe proprii.

Orfană de tată

Maria Teohari s-a născut la 22 aprilie 1885, în Giurgiu, fiind cea mai mare din cele trei fete ale medicului Hristu Teohari. Moartea fulgerătoare a acestuia îşi va pune amprenta asupra viitorului familiei Teohari, cele trei fete fiind crescute doar de mamă.

Muzeograful Emil Păunescu este de părere că dispariţia prematură a tatălui a marcat-o puternic pe Maria, însă în acelaşi timp a şi ambiţionat-o.

„Medicul Teohari a murit în urma unei înţepături în deget care a avut loc la spitalul din Giurgiu în timpul unei operaţii. Rana s-a infectat, iar doctorul Teohari s-a stins lăsând în urmă o văduvă cu trei copii. Aşa cum era atunci în epocă, femeile nu lucrau. Erau casnice, aşa că vă daţi seama cât de greu i-a fost unei femei să crească singură trei fete” afirmă Emil Păunescu, director adjunct al Muzeului Judeţean.

Acesta este de părere că  destinul Mariei Teohari ar fi fost altul dacă medicul ar fi trăit mai mult. „Meseria tatălui ar fi asigurat o independenţă financiară. Probabil că ar fi trăit ca o fată de pension, ca majoritatea fetelor de intelectuali”.

Subiect de dispută între profesoare

Maria Teohari urmează clasele primare la Giurgiu, iar pe cele liceale în Capitală, acolo unde se mută împreună cu mama şi cele două surori. Înclinaţiile către desen şi literatură au transformat-o pe copilă într-o elevă disputată de profesoare.

„Profesoarele au început să se certe între ele, încercând să şi-o apropie şi să o determine să aleagă o anume disciplină pe care să o perfecţioneze. Puştoaica însă le-a dat o replică incredibilă, care le-a făcut să se ruşineze <Vă iubesc la fel dar voi alege o altă carieră>” povesteşte muzeograful giurgiuvean.

Şcolită în Italia şi Franţa

Într-adevăr, tânăra cu valenţe de artistă alege Facultatea de Ştiinţe, îndrăgostindu-se iremediabil de astronomie. Primeşte burse de studiu în Italia şi Franţa, specializându-se la observatoarele astronomice din Paris şi Nisa.

Revenită în ţară în 1914, îşi continuă cercetările la Observatorul Astronomic din Bucureşti, devenind prima femeie astronom din România.

„La data respectivă nu exista nicio femeie astronom în România, iar cele de peste hotare erau foarte puţine. Femeile cu aptitudini pentru ştiinţă erau marginalizate în epocă, însă prin perseverenţă şi valoare a reuşit să fie acceptată” susţine Emil Păunescu.

Studierea petelor solare îi distruge sănătatea

Ca astronom, Maria Teohari publică mai multe lucrări de specialitate, studiază planetele mici, petele solare şi chiar cometa Halley. Lipsa unui echipament adecvat aproape că-i aduce orbirea.

Este nevoită să renunţe la studii şi la locul de muncă de la Observatorul Astronomic şi să devină profesor de astronomie şi matematică la Liceul „Domniţa Ileana” unde ajunge în scurt timp foarte populară.

„Am cunoscut foste eleve ale profesoarei Maria Teohari şi pot spune că o divinizau. A scris inclusiv manuale de astronomie şi matematică” mai spune Emil Păunescu.

În paralel cu cariera didactică, Maria Teohari păstrează legătura cu Observatorul Astronomic. Deşi nu mai efectuează cercetări, este un adevărat mentor. „Putem afirma fără să greşim că a fost profesorul neoficial al astronomilor români din secolul XX” susţine Emil Păunescu.

Valoarea nu este dată de notorietate

Prima femeie astronom din România nu a avut niciodată notorietate, însă a fost respectată de toţi savanţii cu care a fost contemporană. Acest lucru a fost demonstrat şi de o lucrare aparţinând lui I. M. Ştefan, unul dintre primii istorici români ai ştiinţei.

Acesta a publicat o lucrare formată din interviuri şi portrete cu o mulţime de savanţi, printre care şi Maria Teohari.

„În acea carte se regăsesc cei mai importanţi oameni de ştiinţă români. Constructori de avioane, doctori, ingineri. Toţi cu o foarte mare notorietate, cunoscuţi în popor. Ei bine, singura persoană din acea carte fără notorietate în rândul maselor este chiar Maria Teohari. Aşadar o femeie pusă în rând cu savanţi de renume mondial. Chiar dacă nu era cunoscută pe scară largă, nu era o profesoară oarecare” susţine Emil Păunescu.

Maria Teohari s-a stins din viaţă în anul 1975, în Bucureşti. La fel ca cele două surori ale sale nu a avut urmaşi.

Anonimă în oraşul natal

În ciuda eforturilor, muzeografii giurgiuveni nu au mai găsit informaţii preţioase despre familia Teohari. Casa în care a copilărit Maria a fost distrusă de bombardamentele din Primul Război Mondial, ştergând orice urmă.

S-a reuşit totuşi achiziţionarea de către muzeul giurgiuvean a unui album (un fel de carte de oaspeţi) aparţinând Alexandrei Teohari, văduva doctorului Hristu.

În acest moment, în Giurgiu, nu există absolut nimic care să aducă aminte de femeia savant: nicio casă memorială, stradă, catedră, cerc ori concurs.

„Este unul dintre regretele mele. O astfel de personalitate să nu fie amintită în Gurgiu pe nicăieri. Am propus celor două şcoli gimnaziale din oraş care nu au o denumire (Şcoala 7 şi Şcoala 10) să se gândească şi la această denumire. Mai ales Şcolii 7 acolo unde a funcţionat Şcoala de Fete din Giurgiu, clădire demolată acum câţiva ani. Din păcate nu a impresionat pe nimeni. N-au marşat nu numai la această sugestie cu Maria Teohari ci nici la celelalte, pentru că au fost mai multe propuneri cu personalităţi ale oraşului” – Emil Păunescu, muzeograf