Geamia transformată în biserică ortodoxă în cinstea ţarului Nicolae I al Rusiei

Geamia transformată în biserică ortodoxă în cinstea ţarului Nicolae I al Rusiei

În anul 1830 geamia a fost transformată în biserică ortodoxă        FOTO Episcopia Giurgiu

La finalul războiului ruso-turc, în semn de mulţumire pentru eliberarea oraşului, autorităţile din Giurgiu au decis în anul 1830 transformarea unei geamii în biserică ortodoxă. Acum, creştinii se închină în locul unde altădată musulmanii îşi făceau rugăciunea.

Ştiri pe aceeaşi temă

Biserica Sfântul Nicolae, situată în apropierea Dunării, este mărturie vie a istoriei zbuciumate pe care cetatea, apoi oraşul Giurgiu le-au trăit de-a lungul secolelor. Un loc al liniştii, al meditaţiei, biserica a fost până în anul 1830 locaş de cult musulman.

După cele scrise în istoricul bisericii, nu se cunoaşte data construirii geamiei, nici persoanele care au contribuit la ridicarea ei.

Primele date despre decizia de a transforma geamia în biserică apar înscrise în limba rusă chiar pe o lespede de piatră ce se păstrează şi astăzi în locaşul de cult. "Aceasta Biserică este clădită în anul 1830 din geamie mahomedană din Cetatea Giurgiului, cucerită în anul 1829 în timpul domniei glorioase a împăratului şi autocratului întregii Rusii, Nicolae I", se arată în inscripţie.



Istoricul bisericii Sfântul Nicolae menţionează că hramul a fost dat chiar după ”numele ţarului Nicolae I al Rusiei, această hotărâre luându-se în perioada 1828-1829, ca urmare a eliberării Cetăţii Giurgiului de sub ocupaţie otomană şi a restituirii oraşului Giurgiu Principatului Valahiei.”

Bineînţeles, arhitectura fostei geamii a suferit unele modificări pentru a lua aspectul unei biserici creştine. Astfel, la forma pătrată a clădirii au fost adăugate altarul şi pridvorul, iar tot locaşul a fost acoperit cu o boltă cilindrică la care s-a adăugat o turlă de lemn.

Istoria zbuciumată a bisericii Sfântul Nicolae nu se termină odată cu transformarea ei în locaş creştin. În anul 1877, ”edificiul a fost bombardat de turci, fiind parţial distrus. În anul 1905, la stăruinţa preotului din acea vreme, s-a început reclădirea cu piatră luată din zidul cetăţii, fiind sfinţită în anul 1907. În anul 1944, a fost bombardată de armata germană la retragerea din Giurgiu, fiind complet deteriorată. S-a refăcut în anul 1945, de către arhitectul Dobrescu, cu aprobarea Comisiei Monumentelor Istorice”, se arată în istoricul bisericii.

În interiorul locaşului de cult se păstrează şi astăzi un candelabru dăruit chiar de ţarul Nicolae I al Rusiei şi o icoană pe lemn a Sfântului Ierarh Nicolae. Din bucăţi ale tunurilor otomane, creştinii au făcut un clopot în anul 1832, obiect ce poate fi văzut în exteriorul bisericii.

O altă informaţie istorică despre trecutul acestui loc şi personalităţile care au influenţat istoria bisericii, se află pe o a doua lespede de piatră care se păstrează. La fel ca şi în cazul celei dintâi, inscripţia este făcută în limba rusă. "În memoria faptelor armatelor ruseşti din 1828 şi a restituirii oraşului Giurgiu Principatelor Valahiei, biserica aceasta este zidită sub administraţia preşedintelui plenipotenţiar al Principatelor Valahia şi Moldova, General Aghiotant Kisselev, de Comitetul Constructor din Giurgiu", aflăm din traducerea textului.

După bombardarea în 1944 de către nemţi a bisericii, sub îndrumarea arhitectului Dobrescu încep lucrările de reconstrucţie. Însă, refacerea se realizează după modelul bisericii Sfântul Nicolae domnesc de la Curtea de Argeş. ”Turla, însă, din lipsă de posibilităţi nu s-a executat conform proiectului, ea fiind tencuită. Pictura a fost refăcută complet de către pictorul Nicolae Stoica – pictură în frescă. Din cauza acestui trecut zbuciumat biserica Sfântul Nicolae este şi va fi un martor al durerii în istoria românilor, amintindu-ne de suferinţele poporului român”, se mai arată în istoricul locaşului.

În anul 2006, în luna aprilie, Episcopul Ambrozie al Giurgiului i-a decizia transformării bisericii din biserică parohială în schit de călugări. Astfel, rugăciunile creştinilor se ridică în permanenţă la cer printre zidurile construite cândva de către musulmani.

Pe aceeaşi temă:

Icoană a Maicii Domnului, mărturie peste veacuri a Războiului Crimeii. A fost împunsă cu iataganul de turci

Hramul Bisericii Greceşti din Giurgiu este sărbătorit din nou

Icoana Maicii Domnului de la Letca Nouă i-a scos din casă pe giurgiuveni


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările