FOTO Istoria unor ruine faimoase: 200 de ani de la construirea Schitului „Barbu Bellu“

FOTO Istoria unor ruine faimoase: 200 de ani de la construirea Schitului „Barbu Bellu“

Schitul Barbu Bellu                                                FOTO Mănăstirea Comana

Anul acesta se împlinesc 200 de ani de la construirea Bisericii Schitului „Barbu Bellu” din localitatea Gostinari, judeţul Giurgiu.

Ştiri pe aceeaşi temă

La aproximativ 50 de kilometri de Bucureşti, în localitatea Gostinari, se află ruinele Bisericii Schitului „Barbu Bellu”, construcţie ridicată în anul 1818 de către vistiernicul Ştefan Bellu.

„Cu toate acestea, astăzi schitul poartă numele lui Barbu Bellu – nepot al primul ctitor. Barbu Bellu (1825 – 1900), fiul lui Alexandru şi al Irinei Văcărescu, a fost un baron român de origine aromână, care a îndeplinit şi funcţiile de ministru al culturii (religiei şi instruirii publice) şi al justiţiei”, se arată într-un istoric postat pe site-ul mănăstirii Comana, de care aparţine lăcaşul de la Gostinari.

Construcţia a fost una remarcabilă la acea vreme, biserica prevăzută cu trei turle făcea parte din curtea boierească de la Gostinari. Aici se mai aflau şi o clopotniţă la intrare, precum şi beciurile caselor boiereşti. Totul era înconjurat cu ziduri înalte.

Alexandru Bellu(1850-1921), urmaşul lui Ştefan, şi-a mutat reşedinţa la Urlaţi, în judeţul Prahova, astfel clădirile din Gostinari au rămas pradă timpului.

„În faţa bisericii schitului din Gostinari nu ai cum să nu rămâi impresionat de construcţia, altă dată somptuoasă, aflată acum într-o avansată stare de degradare. Cele trei turle, care odinioară făceau mândria acestui sfânt locaş, astăzi sunt acoperite doar de negura vremurilor grele care au trecut peste ele. Niciuna nu mai dispune de acoperiş care să protejeze interiorul bisericii. Nu a mai servit ca lăcaş de cult din anul 1857, odată cu construcţia actualei biserici a satului”, se arată într-un scurt istoric prezentat de Episcopia Giurgiului.



Conform picturii de pe frontispiciu, schitul avea hramul „Adormirea Maicii Domnului”, cu data de prăznuire 15 august.

În anul 2008, la 190 de ani de la întemeiere, din iniţiativa Preasfinţitului Ambrozie, Episcopul Giurgiului, a fost înfiinţat schitul „Barbu Bellu – Gostinari", cu scopul de a prezerva ruinele şi de a pregăti în timp un proiect de restaurare a întregului ansamblu.



Barbu Bellu este cel care a donat administraţiei bucureştene terenul pentru înfiinţarea „Cimitirului Bellu”.

Barbu a studiat în Grecia, iar din 1850 a devenit judecător la Tribunalul Judeţului Ilfov, din 1852 conducând instituţia respectivă. În 1856 devine procuror la Curtea de Arges.

„La 7 februarie 1862, Barbu Bellu este numit ministru al culturii, funcţie din care demisionează la 24 iunie 1862, după ce primul ministru Barbu Catargiu, vărul său, este asasinat. Apoi, pentru timp de aproape două luni (14 iunie - 8 august 1863), ocupa funcţia de ministru al Justiţiei în Guvernul Nicolae Creţulescu”, se mai arată în istoricul schitului.

A fost membru al Parlamentului, din partea judeţului Muscel, în 1859, 1861 şi 1864. În 1866, împăratul austriac Francisc Iosif i-a acordat titlul de baron. După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, Barbu Bellu s-a retras din viaţa publică.

Pe aceeaşi temă:

Comana, mănăstirea zidită de Vlad Ţepeş pe o insulă. Ce tezaure istorice extrem de valoroase se găsesc între zidurile clădirii care a fost martora a secole de istorie

Controversata pictură de la Drăgănescu a părintelui Arsenie Boca. „Este o greşeală pe care Dumnezeu i-a iertat-o“








 

citeste totul despre: