Căluşarii din zona Vlaşca vor fi prezenţi atât pe uliţele satului, cât şi pe străzile municipiului Giurgiu

Călușarii, un ritual străvechi al românilor în ziua de Rusalii

Cuvântul Rusalii vine din latinescul „rosalia”, care înseamnă sărbătoarea trandafirilor. Sărbătoarea Rusaliilor sau Pogorârea Sfântului Duh este o sărbătoare creştină care se prăznuieşte în prima duminică, la 50 de zile după Paşte.

Potrivit credinţei populare, Duhul este comoara darurilor celor bune pe care credincioşii le primesc de la Dumnezeu: viaţa, sănătatea, puterea de muncă, sfinţenia şi virtutea. Tradiţia spune că pe vremuri bâtrânii satului credeau că sufletele morţilor, după ce au părăsit mormintele de Joimari, se întorc supărate la Moşii de Vară, la lăcaşele lor subpământene.
„Pentru a le fi îmbunate sufletele, li se dădeau de pomană morţilor vase din lemn sau lut cumpărate din Târgurile de Moşi, pe care le umpleau cu orez cu lapte, fructe de sezon, ouă fierte, dulciuri iar în cănuţe se puneau flori, o monedă şi câte o lumânare” ne povesteşte Paraschiva Soare, o bâtrână din Giurgiu care respectă şi astăzi acest obicei moştenit din moşi strămoşi.
Aceste preparate tradiţionale, făcute după un ritual respectat cu sfinţenie, se numeau Moşi. În zona Munteniei, împărţirea vaselor se desfăşoară timp de trei zile, anul acesta în zilele de 6,7 şi 8 iunie. Tot în ziua de Rusalii creştinii curăţă şi udă mormintele morţilor şi îi jelesc pe aceştia.

Jocul Căluşarilor, un alt obicei străvechi

Printre obiceiurile care se menţin de sute de ani în zona Munteniei se numără şi Jocul Căluşarilor. Tinerii care joacă în „Căluş” trebuie să menţină acest obicei timp de nouă ani, deoarece există superstiţia ca în cazul în care un căluşar renunţă să mai practice ritualul, acesta să se îmolnăvească şi chiar să îşi piardă viaţa.
Dansul Căluşarilor este cunoscut ca fiind un remediu pentru vindecarea unui suflet care a privit Dansul Ielelor şi i-a luat minţile. Persoana în cauză este luată de căluşari şi aşezată pe beţele cu care joacă căluşarii, acest ritual având puterea de a îndepărta vraja făcută celui aflat în suferinţă.
În mitologia românească, Rusaliile sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor. Nu se cunoaşte originea acestui mit, „iele” nefiind un nume ci pronumele personal „ele”, rostit popular.
„Ielele” sunt făpturi fabuloase, înzestrate cu puteri magice de seducţie, care umblă prin munţi, peşteri, păduri şi pe malul apelor. Pe timpul nopţii, în lumina lunii, Rusaliile (Ielele) se scaldă în izvoare, cu părul despletit.

Copiii se spală pe picioare aşezaţi pe frunze de bozii

În satele Oinacu, Putineiu, Stăneşti şi Slobozia există un ritual care se desfăşoară luni, după duminica Rusaliilor, spălarea picioarelor.
„Femeile în vârstă aşează o potecă de bozii de la poarta curţii până în pragul uşii şi pune la fiert apă într-un ceaun mare. Cete de copii sunt descălţaţi la poartă, păşesc pe frunzele de bozii şi sunt spălaţi de gazdă pe picioare, cu săpun de casă. După aceea, copiii sunt aşezaţi la masă în curte, unde sunt serviţi cu orez cu lapte şi pâsat, iar la sfărşit, femeia împarte săpunul folosit celui mai sărac dintre copii” ne spune Lucica Damian, referent în cadrul Centrului de Conservare şi Calorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Giurgiu.