Violatorii şi criminalii ascunşi printre solicitanţii de azil politic în România. Cum încearcă să-şi cureţe trecutul scandalos infractorii asiatici periculoşi
0
Magistraţii din România resping solicitările de azil pe bandă rulantă, după ce au descoperit o metodă prin care numeroşi migranţi din ţări asiatice încearcă să se prezinte drept refugiaţi pe considerente politice sau umanitare, când în realitate este vorba despre infractori de drept comun care vor să-şi şteargă identitatea.
În ultimii doi ani pe rolul instanţelor din România au existat zeci de speţe juridice în care o serie de asiatici (originari mai ales din Pakistan, Irak şi India) au încercat să obţină azil politic în ţara noastră fără a prezinta vreun act de identitate valabil şi fără a arăta în ce constau persecuţiile la care au fost supuşi în ţările de origine.
În toate cazurile, cererile de azil au fost respinse, fiind considerate nemotivate (ba chiar frauduloase) existând suspiciuni rezonabile că persoanele respective şi-au distrus cu bună ştiinţă actele de identitate şi că au declarat autorităţilor române date false cu scopul de a scăpa de o serie de pedepse pentru infracţiuni grave săvârşite în ţările natale.
Dacă până în urmă cu câţiva ani situaţia se rezolva cu ajutorul ambasadelor sau consulatelor ţărilor de provenienţă ale solicitanţilor – care le eliberau acte de identitate noi după ce verificau în baza de date naţională şi concluzionau că persoana există şi corespunde declaraţiilor – de la o vreme, pe fondul unor fraude repetate privind identitatea, procedurile au fost schimbate, fiind mult mai complicate.
De altfel, s-a descoperit că zeci de infractori periculoşi din ţările asiatice au speculat vulnerabilităţile sistemului pentru a-şi face astfel de o identitate falsă şi pentru a se sustrage de la executarea unor pedepse cu închisoarea.
Un exemplu este cel al pakistanezului care s-a prezentat în faţa autorităţilor române sub numele de Gujjar Yaqoob. În urma verificărilor făcute de autorităţile din ţara lui natală, la solicitarea autorităţilor române, s-a descoperit, în 2017, că un individ care a cerut azil politic în România (fiind prins după ce a intrat fraudulos în ţara noastră, pe la graniţa cu Republica Moldova) a declarat identitatea unui văr de-al său (invocând că şi-a pierdut actele).
În cererea de azil politic el a menţionat că ar fi persecutat politic, fără a prezenta nicio dovadă în acest sens (în cererea adresată Tribunalului Galaţi a invocat doar considerente economice) şi fără să aibă un act de identitate valabil.
Cererea de azil a fost respinsă, iar verificările ulterioare (demarate de autorităţile pakistaneze la sesizarea autorităţilor române) au arătat că, de fapt, Gujjar Yaqoob trăieşte în continuare în Pakistan, iar cel care a pretins în faţa autorităţilor române că este acesta ar fi un individ din aceeaşi localitate, pe nume Gummar Gashroon, ce fusese condamnat în Pakistan pentru viol şi omor, însă a reuşit să fugă din ţară înainte ca oamenii legii să-l prindă.
Pakistanezul a scăpat şi de extrădare. El nu s-a mai prezentat la procesul în care contestat refuzul acordării azilului şi a plecat din centrul de azilanţi (care are regim deschis, nu este un loc de detenţie) către o destinaţie necunoscută, cel mai probabil către Europa de Vest.
Anual, potrivit datelor oficiale, solicită azil politic în România, între 800 şi 1.000 de persoane (în marea majoritate migranţi ilegali, prinşi în timp ce trec fraudulos frontiera), însă mai puţin de 10% obţin acest statut. Cei mai mulţi dintre migranţi rămân în centrele pentru refugiaţi câteva zile, după care dispar. Mai puţin de 2% dintre migranţii ilegali sunt trimişi înapoi în ţările de origine.
Se încarcă comentariile...
