Vinovaţii pentru inundaţiile grave care au lovit România în iunie 2019. Marile dezastre au afectat exclusiv localităţile unde primarii „s-au ferit“ să ia măsuri

Vinovaţii pentru inundaţiile grave care au lovit România în iunie 2019. Marile dezastre au afectat exclusiv localităţile unde primarii „s-au ferit“ să ia măsuri

Inundaţii, iunie 2019 FOTO Adevărul

O analiză comparativă a situaţiei din judeţul Galaţi arată că acolo unde s-a investit în diguri şi regularizări de albii de râuri nu au existat probleme. În schimb, în localităţile unde indiferenţa a fost stăpână oamenii au avut de suferit.

Începutul lunii iunie a anului 2019 a fost o perioadă extrem de dificilă în numeroase zone ale României. Ploile violente au provocat viituri şi inundaţii care au afectat mii de gospodării şi au produs pagube de zeci de milioane de euro.

Dincolo însă de capriciile naturii, care au depăşit cu mult media din alţi ani, a apărut, însă, întrebarea dacă nu cumva pagubele putea fi prevenite sau măcar diminuate prin investiţii în sistemul de apărare împotriva inundaţiilor.

Deşi există destule voci care prezintă situaţia ca fiind inevitabilă, o analiză comparativă a situaţiei din judeţul Galaţi arată că, de fapt, diferenţa dintre siguranţă şi dezastru a fost dată de stare infrastructurii de apărare. 

Acolo unde s-a investit în diguri şi regularizări de albii de râuri nu au existat probleme. În schimb, în localităţile unde indiferenţa a fost stăpână, oamenii au avut de suferit.

Tot păţitul e priceput!

Localităţile Valea Mărului, Cudalbi, Costache Negri, Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi şi Izvoarele, toate din judeţul Galaţi, au fost greu încercate de inundaţii în 10-12 septembrie 2013 şi în 11-13 octombrie 2016. La primul val, din 2013, au murit nouă oameni, după ce nişte biete pârâiaşe s-au trasformat, după câteva minute ploaie violentă, în adevărate fluvii.

Pagubele au fost imense, însă autorităţile n-au făcut mare lucru pentru ca dezastrul să nu se mai repete. De-abia după ce puhoaiele au lovit din nou zona, în octombrie 2016, s-a ajuns la concluzia că nu mai este vorba de o excepţie. Ca urmare, în regularizarea albiilor pâraielor din zonă s-a investit, via Apele Române şi primăriile riverane, o sumă impresionantă, ce depăşeşte 11 milioane de euro.

După cum mărturiseşte Emil Dragomir, primarul de la Slobozia Conachi, n-a fost simplu. Mulţi săteni au făcut scandal că lăţirea albiei şi îndiguirea le răpeşte cîţiva metri de grădină, alţii au furat carburantul utilajelor venite să ajute, alţii doar au mormăit, însă, într-un final, lucrarea s-a făcut.

„În perioada în care se desfăşurau lucrarile de decolmatare şi de regularizare a pârâului Suhurlui foarte mulţi semeni de-ai noştri mă blamau. În momentul în care natura s-a dezlanţuit, s-a văzut cu făcea aiurea ceea ce făcem. Dacă şi doar o singură persoană apreciază munca depusă atunci, pentru mine înseamnă enorm”, spune primarul.

Ce-i drept s-a văzut, iar sătenii au apreciat. Deşi în zonă a plouat cam tot la fel ca în octombrie 2016 (circa 70 de litri pe metrul pătrat), apa a trecut mai departe, prin noul ei „corset” de diguri. Diferenţa este clară: de la peste 100 de case inundate în 2016, cu pagube de aproape două milioane de euro, s-a ajuns acum la pagube zero.

Lucrurile s-au derulat la fel şi la Pechea, dar şi la Valea Mărului. „Astăzi digul ne-a salvat!”, concluziona pe 4 iunie primarul Virgil Doca, de la Valea Mărului, după o rupere de nori care a lăsat pe pământ peste 60 de litri pe metru pătrat. În 2016, în condiţii similare, localitatea fusese parţial inundată, însă acum a fost doar ceva băltiri prin curţi, cu pagube minore.

Nimicul instuţionalizat de la Corod

În judeţul Galaţi, în iunie 2019, cel mai rău a fost la Corod. Localitatea a avut noroc în 2016, fiind ocolită de ploile torenţiale şi de inundaţii. Însă norocul s-a transformat în ghinion căci, nefiind probleme atunci, nu s-a investit nimic în sistemul de apărare contra inundaţiilor.

Şi nici oamenilor nu le-a păsat prea mult, căci albia râului Corozel era plină de gunoi. Iar acest gunoi, în „simbioză” cu digurile proaste, a dus la inundaţiile ce a făcut zob munca de-o viaţă a câteva sute de localnici. Nu-i mai puţin adevărat că, la Corod, sistemul de colectare a apelor pluviale (obligatoriu prin lege) este doar o glumă proastă. E de mirarea că la controalele anuale făcute de ISU nu s-a observat asta.

Totuşi, primarul de la Corod, Vasile Cîrjeu (care este pe funcţie de aproape 20 de ani) nu se simte neapărat vinovat, ci dă vina mai mult pe Apele Române, instituţia finanţată de Guvern să facă investiţiile în diguri. Asta nu-l absolvă însă de răspunderea ce-i revenea ca edil şi ca şef al comitetului local pentru situaţii de urgenţă. Amintitul comitet, obligatoriu prin lege, are răspunderea principală, căci nu degeaba membrii lui au anumite privilegii, cum ar fi scutirea de taxele locale. Însă aceasta este o altă poveste, asupra căreia vom reveni.

Cum spuneam, cu  privire la cauzele inundaţiilor, primarul de la Corod a arătat cu degetul către Apele Române, despre care a spus, ferm, că nu-şi face treaba cam deloc prin zonă.

„Am avut nenumărate intervenţii. În 2013 am avut două inundaţii de amploare pe care nu o să le uităm niciodată. Digul a fost făcut cu eforturi locale. Am primit sprijin de la Apele Române doar pentru a consolida nişte porţiuni ale digului. Pârâul Corozel are 7 kilometri lungime doar în Corod şi noi nu avem voie să intervenim pe cursurile de apă. Cei de la Apele Române ar trebui să o facă, dar noi am făcut, de pomană, numeroase intervenţii”, a spus Vasile Cârjeu.

Pe 5 iunie, ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş a inspectat localitatea Corod, unde au avut loc inundaţii în 3-4 iunie 2019. Acesta a vrut să supravegheze modul în care sunt evaluate pagubele din gospodării şi din zonele agricole, pentru ca, în funcţie de rezultatele evaluărilor, oamenii să primească ajutoare de la stat.

Ministrul a fost pus la curent cu afirmaţiile primarului, însă a refuzat să spună de ce nu au fost făcute lucrări de apărare până în prezent. A promis, totuşi, că va debloca de urgenţă fonduri guvernamentale pentru realizarea unor diguri. „Împreună cu specialiştii facem o analiză, vedem ce lucrări hidrotehnice sunt necesare, astfel încât să nu se repete inundaţiile. Eu nu vreau să discut ce a fost înainte, eu vreau să ştiu ce va fi de acum înainte”, a declarat, la Corod, ministrul Deneş.

CITIŢI ŞI:

Primul bilanţ al inundaţiilor din judeţul Galaţi: 16 comune afectate, sute de gospodării inundate. Autorităţile avertizează că pericolul nu a trecut

Cum s-a răzbunat „România scoasă din noroaie“ pe delegaţia guvernamentală ajunsă într-un sat din Galaţi

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: