VIDEO Anchetă penală privind surpările subterane din Galaţi. Ce acuzaţii li se aduc primarului oraşului şi directorului de Infrastructură

VIDEO Anchetă penală privind surpările subterane din Galaţi. Ce acuzaţii li se aduc primarului oraşului şi directorului de Infrastructură

Una din zecile de surpări grave de la Galaţi FOTO Arhiva Adevărul

Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi a confirmat că are în lucru un dosar cu privire la surpările subterane din municipiu, în urma unei reclamaţii însoţite de numeroase documente doveditoare formulată de către un activist de mediu. În oraş au fost, în ultima perioadă, o serie de accidente grave de teren, care au afectat blocuri şi străzi.

Surpările subterane tot mai dese din municipiul Galaţi nu au produs doar panică în rândul populaţiei, ci şi o anchetă penală aflată în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi.

Dosarul poartă numărul 2359/P/2019 şi, după cum a confirmat deja Parchetul, în el se fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „abuz în serviciu”, conform articolului 297 din Noul Cod Penal.

Conform alineatului 1 din amintitul articol de lege „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Cercetarea penală a fost declanşată în urma unei plângeri formulate de către activistul veteran de mediu Romeo Cîndea (unul dintre liderii organizaţiei Eco-Gal), iar la aceasta au fost anexate mai multe documente care ar demonstra vinovăţia primarului Ionuţ Pucheanu şi a lui Cristian Capeţis (directorul Direcţiei Infrastructură şi Lucrări Publice din cadrul Primăriei).

De altfel, activistul de mediu îi vizează în mod special pe cei doi, pe care-i consideră vinovaţi de faptul că nu au luat măsurile legale pentru a preveni şi a stopa gravele fenomene din subsolul oraşului.

Anexat la plângere, Romeo Cîndea aduce dovezi că cei doi ştiau (conform adreselor primite de la societatea publică de distribuţie şi a expertizelor tehnice plătite chiar de primărie) de faptul că tasările sunt produse de pierderile de apă din reţeaua publică şi din cele private, că aveau obligaţia legală să ia măsuri, însă nu au făcut nimic pentru a îndrepta lucrurile.

Este de amintit şi că la începutul acestui an compania publică Apă Canal informa primăria şi prefectura Galaţi că în municipiu sunt 130 de asociaţii, însumând 412 blocuri, unde sunt pierderi majore de apă în subsol. Conform Legii 10/1995, acestea ar fi trebuit notificate de Primărie să ia măsuri şi apoi amendate dacă nu rezolvă problemele.

Potrivit lui Romeo Cîndea, nici Primăria, nici Serviciul Gospodărire Urbană, nici Direcţia Infrastructură şi Lucrări Publice nu au făcut niciun demers în acest sens, „acest lucru fiind de natură să le aducă răspunderea materială şi penală”. De altfel, activitul de mediu cere ca pagubele să fie acoperite de funcţionarii răspunzători.

În acelaşi timp, la dosar este anexat un raport al Apă Canal legat de pierderile foarte mari din reţeaua publică. Societatea extrage şi cumpără în total 25,5 milioane de metri cubi de apă pe an. Din această cantitate, 3,8 milioane de metri cubi reprezintă pierderile tehnologice (15%) ca urmare a avariilor şi a operaţiunilor diverse).

Alte 14 milioane de metri cubi sunt facturate. În total, deci, societatea justifică doar 17,8 milioane de metri cubi de apă. Restul de 7,7 milioane de metri cubi de apă (adică 7,7 miliarde litri) dispar în neant. În total, ar fi peste o treime din apa procesată de Apă Canal, valoarea pierderilor (ţinând cont că furnizarea apei, plus canalizarea, costă 7,33 lei/mc) ridicându-se la 56,4 milioane de lei.

Conducerea societăţii pune această cantitate uriaşă pe seama furturilor, a problemelor tehnice de la contoare. Totuşi, în ultimii cinci ani, conform datelor obţinute de la Poliţie, au existat doar cinci cazuri de persoane reclamate că fură apă, iar în cazul lor s-a estimat că ar fi vorba de circa 2.000 de metri cubi. Adică doar 0,03% din cantitatea în discuţie.

În ultimele 12 luni, la Galaţi s-au înregistrat probleme grave la mai multe imobile din cauza tasărilor şi surpărilor subterane. Sunt afectate blocul E4 din Ţiglina I, Şcoala 5 şi blocul K1 din Micro 17, blocul C20 din Ţiglina I, dar şi blocurile B8 şi B7 din Mazepa I (unde s-au identificat probleme mari în octombrie anul trecut).

De asemenea, au apărut surpări foarte mari (zeci de metri în diametru şi câţiva metri adâncime) şi în mijlocul străzilor, cum ar fi bulvardul Brăilei, strada Navelor, strada Domnească, bulevardul Marii Uniri, strada Oţelarilor, strada Stadionului, strada Basarabiei. În toate cazurilor a fost de vină reţeaua publică de apă şi de canalizare, după cum au stabilit experţii tehnici.

Primăria Galaţi nu a dorit, deocamadată, să facă niciun comentariu cu privire dosarul penal în lucru. 

CITIŢI ŞI:

VIDEO Prăpădul subteran din Galaţi: oraşul este afectat de surpări grave, care pun în pericol străzile şi clădirile

O groapă uriaşă, cu diametrul de patru metri şi adâncimea de câţiva metri, a apărut  în centrul oraşului Galaţi

FOTO Oraşul care se prăbuşeşte în Dunăre cu câţiva centimetri pe an. „Cad casele pe noi, iar ei se acoperă cu hârtii”

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: