Un profesor român a stabilit ştiinţific legătura dintre un gaz inodor şi incolor prezent în locuinţe şi apariţia unor forme de cancer

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Antoaneta Ene (centru)  şi o parte dintre studenţii săi Foto: arhiva personală
Antoaneta Ene (centru)  şi o parte dintre studenţii săi Foto: arhiva personală

Antoaneta Ene (54 de ani), profesor universitar la departamentul Chimie, Fizică şi Mediu din cadrul Facultăţii de Ştiinţe si Mediu din cadrul Universităţii Dunărea de Jos, a descoperit că radonul, un gaz emanat de gresia şi pereţii din locuinţele noastre, este cancerigen pentru organism.

Antoaneta este pasionată de Fizică de când se ştie. ”Am avut norocul şi onoarea să fiu eleva profesorului Victor Necula la Fizică şi a profesoarei Chiţa Popovici la Matematică, la Colegiul Naţional Vasile Alecsandri din Galaţi. Îmi place Fizica pentru partea experimentală. Era atunci bucuria de a-ţi reuşi un experiment, de a-ţi calcula erorile la măsurarea unor parametri fizici”, ne dezvăluie dascălul cum şi-a început drumul în lumea fascinantă a Fizicii.

A absolvit Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti în 1987, pe specializarea Fizică Tehnologică, fiind deci inginer în Fizică. Şi-a dat doctoratul în Fizica particulelor elementare, dar a urmat apoi şi Facultatea de Matematică-Informatică din cadrul Universităţii ”Dunărea de Jos” din Galaţi, după ce devenise deja profesor la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu.

Cumva amuzant, când era elevă la şcoala generală îşi dorea să devină profesor de Limba Engleză. Antoaneta îşi introduce studenţii în lumea fascinantă a structurii nucleului, din care sunt constituiţi atomii diferitelor elemente chimice, le vorbeşte despre interacţiunile dintre neutroni şi protoni şi interacţiunile nucleului cu câmpurile electrice şi magnetice.

La Dozimetrie, tinerii învaţă cum interacţionează radiaţiile ionizante cu ţesuturile biologice, materia fiind esenţială pentru profesia pe care şi-au ales-o, cea de fizicieni medicali, unde vor calibra aparatura medicală care va fi folosită pentru examinarea pacienţilor, ajutând şi medicii pentru punerea unor diagnostice cât mai precise. Interacţiunea momentelor magnetice ale protonilor cu un câmp magnetic exterior este utilizată în rezonanţa magnetică nucleară, cunoscută în diagnosticarea din medicină sub denumirea de RMN.

Va deschide în viitorul apropiat, cu bani europeni, un laborator de spectrometrie gama la Facultatea de Ştiinţe şi Mediu din Galaţi şi monitorizează în prezent substanţele toxice din mediu, dar şi impactul lor asupra sănătăţii populaţiei. ”Vorbim de proiectul MONITOX, realizat în parteneriat cu Moldova şi Grecia, prin care se urmăreşte migraţia transfrontalieră a unor poluanţi la nivelul ecosistemului râului Prut şi a Dunării până în Deltă. Monitorizarea a inclus şi vieţuitoarele acvatice şi s-au făcut inclusiv hărţi cu aceşti poluanţi. Concluzia este că, dacă se folosesc fertilizatori în agricultură, aceştia migrează şi ajung în râuri, iar metalele grele ajung în carnea de peşte şi în scoici”, trage un semnal de alarmă Antoaneta.

Radonul, pericolul invizibil din casele noastre

Radon FOTO Shutterstock

Cariera Antoanetei Ene este una impresionantă. Este suficient să dai o simplă căutare pe Google a numelui său pentru a afla că este este citată în peste 800 de articole ştiinţifice şi are 13 cărţi scrise, ce includ monografii de specialitate, care au ca subiect printre altele şi poluarea atmosferică la nivel european, culegeri de probleme şi cursuri de Fizică atomică şi nucleară pentru studenţi.

Una dintre cele mai interesante, dar şi alarmante descoperiri pe care le-a făcut în urma unor studii a fost că radonul, un gaz radioactiv inodor şi incolor care se formează prin dezintegrarea radioactivă a uraniului din pământ, dar şi din pereţii din locuinţe, spre exemplu, este una dintre cauzele apariţiei cancerului la plămâni. Dacă o încăpere nu este aerisită câteva minute în fiecare zi, radonul se acumulează în concentraţii periculoase pentru sănătatea umană. 

”Este nevoie ca la nivel naţional să se instituie un program de monitorizare a radonului. Acesta este un gaz radioactiv, care rezultă din sol şi chiar din podea. Gresia şi materialele de construcţie din locuinţele noastre conţin izotopi radioactivi, din seriile uraniului şi toriului. Aceştia se dezintegrează. Capii de serie, cum spunem noi, au timpul de înjumătăţire de 1010 ani. Unul dintre aceşti izotopi de dezintegrare este radonul, care se prezintă sub forma unui gaz, pe care îl inhalăm şi care este cancerigen. Cea mai bună cale de a nu îl inhala este aerisirea zilnică a camerelor din locuinţă. Populaţia nu cunoaşte, din păcate, aceste lucruri şi este bine să fie informată”, trage un semnal serios de alarmă dascălul.

Arderea vegetaţiei uscate şi chiar un grătar în aer liber sunt toxice pentru organism

Colaborează în prezent cu Institutul Unificat de Cercetări Nucleare din Federaţia Rusă, monitorizând poluarea atmosferică din Europa prin intermediul unor specii de muşchi de pădure, colectaţi din cinci în cinci ani, timp în care colectează foarte mulţi poluanţi din atmosferă.

”Totul este pe bază de voluntariat. Culegem muşchi cu studenţii, îi aducem în laborator şi îi uscăm şi apoi îi analizăm prin metoda spectroscopiei de absorbţie atomică sau activare cu neutroni, în cadrul căreia probele de muşchi sunt bombardate cu fascicule de neutroni într-un reactor nuclear. Rezultă mulţi izotopi radioactivi ai elementelor chimice, din spectrele cărora extragem informaţii privind concentraţia lor ca poluanţi din mediu”, explică dascălul procedura laborioasă prin care este determinată poluarea.

Antoaneta a realizat, în colaborare cu alţi cercetări din România, hărţi cu nivelul de poluare a ţării, existând acum posibilitatea comparării anumitor poluanţi cu cei existenţi în alte state europene. ”Ţările din partea centrală şi de sud-est a Europei au un nivel de poluare mai ridicat faţă de ţările vestice. Este vorba de partea de industrie, dar mulţi poluanţi rezultă şi din folosirea combustibililor la maşini, în special plumbul şi vanadiul. În plus, mai sunt zone industriale, care chiar dacă şi-au încetat activitatea, mă refer la podişul Transilvaniei şi zonele miniere, unde solul a rămas poluat. În funcţie de condiţiile meteorologice, aceşti poluanţi sunt transportaţi sub formă de praf în alte zone ale ţării”, scoate la iveală profesorul un aspect îngrijorător de care puţini dintre noi sunt conştienţi.

Numele său este sinonim în România şi Europa cu determinarea elementelor urmă în materialele metalurgice, geologice şi de mediu utilizând tehnici spectroscopice nucleare şi atomice. Mai pe româneşte, profesorul stabileşte prin analize extrem de minuţioase cât de periculoase sunt anumite metale pentru sănătatea umană. Antoaneta Ene este implicată, de asemenea, în cercetarea radioactivităţii mediului şi studiul apariţiei poluanţilor organici persistenţi în soluri prin tehnici cromatografice.

În urma analizelor din teren, a descoperit că şi o banală ardere a vegetaţiei uscate şi chiar realizarea unui grătar în aer liber este toxică pentru organismul uman. ”Orice ardere a unui material organic conduce la emisia hidrocarburilor aromatice polinucleare în aer, acestea făcând parte dintr-o clasă de 16 compuşi, din care şapte sunt cancerigeni”, avertizează profesorul universitar.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite